A muncit cât a muncit prin cele țări străine, Mihai al Vătafului și când făcu socoteala câștigului, să zise că a venit timpul să se întoarcă acasă și să pună pe altul să muncească în locul lui. Cu parte din câștig, a cumpărat o taur de rasă nobilă, iar din ce-i mai rămase odată ajuns acasă, făcu un grajd nou și-și împrejmui grădina. Greu îi fu în primii trei ani și asta până se lămuri lumea că urmașii taurului lui Mihai, sunt deosebiți. Văcuțele dădeau 55 litrii de lapte pe zi, iarășii aveau cea mai fină și gustoasă carne. Apoi afacerea prinse a merge strună. Cerea Mihai cam 5-600 de lei pe o montă, sperând să se împuțineze bani, dar lista de așteptare era pe zi ce trece tot mai lungă. Muncea la greu taurul, iar Mihai era din ce in ce mai bogat. Puse ochii primarul pe afacerea lui Mihai și cu momeli și dând și un preț bun,din fonduri europene , pe numele primăriei.
Trecu o săptămână de vânzare, când la poarta lui Mihai, negru de supărare, apăru primarul trăgând de funie taurul.
-Nene Mihai, ia-ți taurul înapoi, că de când am cumpărat, nu a încălecat nicio vacă!
- Don primar, io înapoi nu-l iau, că nu io l-am trecut în organigrama primăriei, drept funcționar public! Acum nu o poate face pe bani, că încalcă legea! 》
NICOLAI GANCERENCO
