Vela dragă. Național Liberalule, Civilule. Izolatorule. Comunicatorule. Executivule. Patriuotule!

Noroc cu presa germana ca  mai aflam si noi ce mai avem pe acasa valoros, ptr. ca a noastra fiind aservita unor interese de anumita factura (se subintelege), nu mai are timp de asa ceva. Stau anumiti formatori de opinie pe la diverse tv.

1.

Greu subiect. M-am opintit, l-am amânat, dar, hai că m-am hotărât! Azi! O să scriu mult, deși n-aș vrea...Probabil nu totul acum.

Se poate să mor. Oricând, în orice clipă. Nu eroic, așa cum aș fi preferat întotdeauna când m-am implicat cu toată ființa mea, pe vremea când făceam serviciu și aveam responsabilități.

Între timp, de când COVID 19 umblă slobod prin atmosferă și lumea stă în case, m-am gândit să văd cu ce se mai ocupă și cum ne mai luminează spiritual micul Carametru.

Bă neamule, a apărut Săsanis ieri la tembelizor, la ProTv și de la catedră, de la el din Palatul unde s-a izolat, a început să plângă cu lăcrimi de crocodil care se scaldă în Nil și să bată obrazul cu degetul contaminat cu COVID 19 pe c

Ceea ce-mi place mie mai mult și mai mult de când cu guvernul din casoletă...

MOTTO: „Primăvară care-ai fost/ Hai vinó, că-ți găsim rost/ Și dacă vii/ Fără CORON noi te vom iubi!”(Oana Bogdan, fosta roată motrice a lui Dacian Cioloș-PLUS, cântând pe YOUTUBE cu glas dulceag

Au bubuit știrile cu recentul caz al familiei de doctori Miron – ambii profesori universitari, ambii cu funcții de conducere în două mari și importante spitale ieșene.

Mă uitam azi la televizor, ca tot „carantinatul” și i-am văzut pe ăia de stăteau la granița dintre Austria și Ungaria, așteptând un semn, ceva ori o modalitate de a se întoarce acasă.

Precum mă cunosc foștii colegi de cazarmă, am fost un ofițer atipic, raportat la regimul cazon. Și după chipul și asemănarea mea, îmi erau și subordonații, unii fără voia lor, alții că-mi semănau.

Stimați cetățeni, dacă nu ar fi anotimpul CORONAVIRUSULUI migrator, oare am putea noi să credem că lucrurile acestea chiar sunt adevărate, chiar ni se-ntâmplă? Și că privim cu gura căscată, ba mai și dăm semne de toleranță pentru această șușanea națională

Ce erau ei în Decembrie 1989?

Aveam ceva timp de pierdut așa că mă duc la terasa de peste drum de Institutul Agronomic. Acolo, erau două mese alipite la care un grup de juni (patru băieți și trei fete) se distrau cum puteau.