Bună ziua... deși nu este bună de loc!
Mă numesc Mihăilă Gabriel din municipiul Iași, str. nr.;. CP 70***8. CNP 1***********3.
Acum, după ce m-am „autentificat”, să vă relaționați niște aspecte pe care mă îngrijesc să le primiți în mod direct! 
Așa nu mai poate continua! Sunt sigur că sunteți la curent cu „starea de spirit” a populației. Dar deși o cunoașteți în amănunt, lucrați permanent și sistematic împotriva României și a poporului român!
Sunt o persoană acum invalidă, țintuită de 13 ani într-un căruț de invalid datorită unor infecții nosocomiale dobândite în Spitalul Sf. Spiridon din Iași, din blocul operator, la o operație simplă de amputare a două degete de la laba piciorului drept ca urmare a unui diabet zaharat pe care îl aveam de vreo 30 de ani la acea dată. Banal, i se poate întâmpla oricui, chiar și oricărui dintre dumneavoastră, nu credeți ?
Pe timpul comuniștilor am lucrat timp de 5 ani în structurale MI la I nspectorat Jud. Harghita la SATMF ca Șef compartiment cazarmare. Au vrut să mă încadreze la un moment dat ca ofițer activ în Departamentul Securității Statului, dar am avut suficientă minte și am refuzat.
De ce? Pentru că am văzut prea bine ce se petrece și mai ales cum făceau treaba UNII dintre ofițeri care mi-au ajuns chiar comandați.
Am absolvit Școala de Ofițeri în Rezervă nr.1 București , promoția martie 1976 – arma Geniu și pentru că am absolvit cu media generală 10, mi-a propus să rămână cadru activ în armată cu gradul de locotenent în loc de sublocotenent, cum am fost fost în stare. în grad la absolvire. Mi-a plăcut enorm de multă armata și aș fi dorit să urmez cariera militară dacă aș fi putut să am post în orașul Miercurea Ciuc unde am luat repartiție la absolvirea facultăților de drumuri și poduri ale Institutului politehnic Iași . Abia mă căsătorie, soția luată post tot în Miercurea Ciuc și era însărcinată, iar nouă nu se repartizează o locuință nouă de unitate de luare a soției de repartiție. Prin urmare, nu am acceptat să rămână în MAPN.
Am depus jurământul militar la absolvirea Școlii Militare de Ofițeri și vă rog să mă credeți că fiecare cuvânt rostit alături de camarazii mei de atunci era încărcat cu multă responsabilitate.
Nu m-am gândit niciodată ca în situația când țara va avea nevoie de mine să o apăr, eu să NU o fac chiar cu prețul propriei vieți! Pentru poporul român, nu aș ezita o singură clipă! Niciodată!
Când am ajuns cadru angajat civil în UM Inspectoratul Județean Harghita al MI după doi ani de verificări al dosarului, eu de fapt îmi dădusem acceptul pentru a fi încadrat pe o funcție de i nspector cu sistematizarea rutieră , unde era post vacant conform cu pregătirea mea profesională. . Mi sa „deturnat” imediat postul prin încadrarea pe o altă funcție, în Securitate, la Serviciul ATMF (deoarece între timp postul meu fusese ocupat prin mutarea disciplinară a unui maior din Oltenia, care nu avea specialitatea cerută) ca Șef al compartimentului Cazarmare.. Aici am răspuns direct de contul financiar 42 prin care decontam toate lucrările de construcții și întreținere la clădirile Inspectoratului, cât și alte materiale sanitare sau de instalații pentru casele „conspirative” pe care le administrează. M-au numit comandantul plutonului de personal civil și participă la toate ședințele de tragere cu toate tipurile de armament pe care le folosește ofițerii unității, printre care și cei din gruparea USLA.
Am înțeles că sunt într-o unitate de elită care se află în „linia întâi” al unui front nevăzut. Repet: nu aș fi pregetat nicio secundă să-mi asum riscul pierderii vieții dacă țara mi-ar fi cerut să fac acest lucru.
În 1985 am reușit să plec prin transfer în interesul serviciului DRDP Brașov – prima unitate unde îmi luasem repartiția la absolvirea facultăților.
De ce am plecat? Pentru că - dovedind cinste și corectitudine profesională - am dejucat acțiunea ilegală comisă de Șeful securității Județene și de Locțiitorul Politic al Șefului Inspectoratului de atunci, care dintr-o neștiință și nepăsare crasă au angajat lucrări de renovare și mărire a confortului unei vile dintr-o zonă apropiată de orașul Miercurea Ciuc care aparținea de fapt de o UM din București (USLA), pe care noi doar o întrețineam prin compartimentul Cazarmare și anual făceam deconturile financiare între unități.
Cei doi ofițeri comandanți – col. O. D. și lt.col. I. A. – au dorit, ca profitând de gradul și funcția lor, să mărească gradul de confort al vilei pe care s-o folosească ei personal în circuit închis. Nu am știut nimic despre asta până nu am făcut un control de rutină la obiectiv prin natura funcției mele și am constat că se desfășurau lucrări ample de construcții cu un Trust local. Am raportat asta direcționalului meu de la București și am întocmit un raport amănunțit despre situație. Am ajuns până la urmă să fiu scos la raport la ministrul secretar de stat Alexandru Dima, care răspundea de toate SATMF-urile din țară. Acesta a trimis la Miercurea Ciuc corpul de control al ministrului, ce a constatat veridicitatea celor raportate de mine și a luat măsuri de sancționare a celor doi comandanți care și-au încălcat atribuțiile. Nu mi s-a întâmplat nimic personal, dar am primit aprobarea celor doi să pot pleca prin transfer la DRDP, deși inițial mi se refuzase acest transfer.
Din această relatare vreau să trageți concluzia că în viață nu m-am temut niciodată să spun lucrurilor pe nume pentru că am îndeplinit permanent orice sarcini profesionale la cote maxime. Am fost tot timpul incoruptibil și un apărător al adevărului.
Am ajuns astăzi la 70 de ani să mă aflu într-un puternic antagonism cu instituțiile statului pretins democratic - care este România de astăzi. Îmi pare rău nu că a căzut regimul comunist al lui Ceaușescu, ci îmi pare rău că și eu și toți românii au căzut pradă minciunilor și propagandei trădătorilor de neam și de țară care l-au trădat de fapt pe Ceaușescu ca să facă loc unor alți trădători internaționali ce așteptau cu balele curgând la colțul gurii să muște din România!
Am fost amăgiți cu intrarea în UE și NATO, însă noi, românii, am fost în masă loiali acestui crez și am acceptat ca proștii să ne fie devalizată țara și răpusă fără un foc de armă, acceptând anesteziați să vedem cum se transformă într-o colonie a UE și a SUA. Acesta este Adevărul și astăzi ar fi gata încă mulți români din leatul meu care au depus odată un jurământ de credință să moară cu arma în mână pentru țară. Dar la ce ar mai folosi, când astăzi corpul „verde” al ofițerilor și militarilor României – activi în NATO și în structuri militare ale acestuia – au trădat Țara și interesele ei legitime!
România a fost ucisă tocmai de aceia care au depus jurământul de credință să apere România și poporul român! Nu mai reiterez acum când și de către cine s-a făcut prima Trădare, că nici nu mai are relevanță, dar este cert că voi cu toții cei care lucrați în SRI-ul actual ați devenit pe față dușmanii de moarte ai României!
Indiferent de grad și funcție, ați trecut inițial la demantelarea statului care s-a dorit democratic și ați pus la dispoziția dușmanilor noștri tradiționali toate cuceririle și bogățiile poporului român, obținute de veacuri cu sânge vărsat pe câmpul de luptă!
V-ați transformat în dușmani ai propriului popor care acum s-a trezit din pumni și este gata să rupă lanțurile de robie cu orice risc. Nu mai avem putere fizică, nu mai avem sănătate și anduranță, dar avem DETERMINAREA și voința de a deschide ochii celor care nu au trăit și nu cunosc ceea ce am trăit noi și astăzi au început să ne asculte și să ne înțeleagă.
Pentru asta domnule Director General al Serviciului Român de Informații, Domnilor comandanți de departamente, ați fost de acord să deveniți niște slugi infecte ale globalismului mondial crezând că veți supraviețui voi și rudele apropiate unor vremuri viitoare, când nu veți mai conta! Și voi îmbătrâniți și voi veți deveni pensionari ai unui Sistam corupt pe care l-ați perpetuat și l-ați adus în stadiul să își extermine proprii soldați când aceștia devin inutili și când au în spate contigente noi de aruncat în luptă!
Și voi veți fi bolnavi ai acestui sistem corupt și pe voi vă vor extermina ca pe niște viermi netrebuincioși!
Mă blocați în mod ticălos pe mine și pe alți intelectuali români ca mine să nu mai vorbim public, să nu mai deschidem mintea conaționalilor noștri! Sunt în permanentă blocat și ostracizat pe rețelele de socializare pentru că spun adevărul, pentru că spun lucrurilor pe nume, inventați orice minciuni și tertipuri să-mi puneți pumnul în gură! De ce nu aveți curajul să-mi băgați un glonte în cap de exemplu, să mor ca un martir pentru Țara asta pe care mi-au lăsat-o strămoșii mei și eu nu am știut să o apăr cu prețul vieții mele?
De ce nu-mi închideți conturile, paginile, grupurile, nu aveți curaj? Vă temeți de niște cuvinte scrise și gândite de un om care vă este net superior intelectual? Mă blocați în toate demersurile mele făcute la autoritățile române să mă repună în niște drepturi firești care mi-au fost luate numai prin abuz în serviciu, tot cu acceptul vostru tacit?
Toți românii împrăștiați în cele patru zări știu că România este astăzi pierdută de către trădători naționali, iar voi, serviciile de intelligence și armata - care aparține azi de NATO - nu mai apără România și pe români.
Blestemați să fiți și să dea bunul Dumnezeu să vă întâmpinați tot ceea ce vă-am prorocit eu și alții ca mine și să pieriți în chinuri atât voi cât și cei dragi vouă și să nu puteți folosi nimic din ce ați adunat!
GABRIEL MIHAILA
