Astăzi voi vorbi în acest articol despre un aspect asupra căruia prea puțini dintre noi s-au oprit vreodată și au căutat să înțeleagă sursa decăderii noastre...
Pur și simplu am decăzut atât de tare ca Țară, ca societate, ca popor, încât este aproape imposibil să ne mai putem redresa acum prin forțe proprii, printr-o acțiune masivă a întregii populații și care oricum, la felul în care a decăzut și s-a blazat, preferă să moară ucisă lent și fără nicio tentativă de a se opune.
Efectiv, România a ajuns o lamă sub microscopul Centrului de cercetare științifică a Iadului, iar populația rămasă aici captivă, a fost transformată în cobai.
În orice țară cât de cât democratică din Vest și de aiurea, sunt patru puteri bine definite în acel stat care se mai intitulează fals „de drept”, dar cel puțin caută să mimeze acest lucru. La noi, nu mai sunt de multă vreme cele patru „puteri”, poate că nu au fost niciodată efectiv, adică: puterea politică, legislativă, puterea judecătorească și „câinele de pază” – presa.
România este condusă astăzi de TREI caste, de trei sisteme care s-au dezvoltat periculos de tare și care au căpătat puteri imense ajungându-se să se amenințe reciproc, dar deocamdată neatacându-se, pentru că fiecare dintre ele se teme de puterea celorlalte două...
Prima „castă”, este cea a politicienilor. Este formată în principal de politicienii de vârf, cu mare vizibilitate și care au putere de influență, au putere să numească și să schimbe persoane din funcții, așa cum la jocul de șah pionul ajuns pe linia de fund al adversarului, poate fi schimbat cu o tură, un cal, sau un nebun.
Ei sunt la rândul lor sub o posibilă amenințare teoretică de membrii unei a doua caste formate prin corupție în România – și anume: de unii membri de vârf numiți de fapt politic din Magistratură. Procurori, judecători, de până la un anumit rang în forurile judecătorești, la CCR, la CSM, etc, au dobândit o mare putere, care pot face să tremure de frică chiar și politicieni de vârf, dar în principal – fiind conștienți de puterea imensă pe care o au – răspund astăzi celor care i-au ajutat să ajungă în funcții și se simt datori ca să-i protejeze.
Nu în ultimul rând, s-a format o a treia castă, de care depind teoretic și primele două, iar aceasta este Casta Medicilor.
Aici mă refer de fapt la UNII dintre medici, la aceia care au ajuns să acumuleze Putere nemăsurată, o putere și administrativă, care sunt de fapt și aceia care hotărăsc să colaboreze în numele castei lor cu celelalte două.
Cele trei caste separat au format fiecare câte un SISTEM, un sistem bazat pe relații interne între membri, care chiar dacă nu au o putere mare de decizie sunt nevoiți să „joace” după cum dictează sistemul din care fac parte.
Remarc faptul că în aceste trei Sisteme definitorii - care hotărăsc total asupra dreptului de viață și de moarte al omului simplu, neinclus în Sistem, sau aparținând altui Sistem mult mai vulnerabil și care nu creează vreun pericol - sunt de fapt împreună, dușmanul de moarte al omului anonim.
Cum au ajuns medicii de elită să facă parte dintr-un Sistem care a devenit nociv? Simplu: încă din familie (de mici, aceia care au părinți medici), de pe băncile facultății, li se inoculează subliminal că sunt o forță angrenată într-un Sistem de care depinde volens-nolens întreaga societate, întreaga populație, indiferent de funcție, de meserie, sau de puterea politico-administrativă. De îmbolnăvit se poate îmbolnăvi oricine, indiferent că este Președinte, premier, lider de partid, Președinte de Tribunal, procuror Șef, sau comandant al unui Inspectorat de Poliție, al unei Stații SRI, SIE sau DNA. Casta medicilor este o castă închisă, are organism propriu, creat special ca să-i apere interesele, iar statutul profesional le permite să nu primească intruși care să le demaște greșelile sau relele tratamente... „Corb la corb nu-și scoate ochii”, spune proverbul, dar acesta funcționează la fel și în interiorul fiecărei caste și chiar între ele.
Desigur, nu toți doctorii sunt corupți, nu toți dintre ei sunt avari după acumulări de averi cu orice chip, nu toți sunt puși pe căpătuială, nu toți sacrifică știința acumulată pentru a condiționa un act medical, nu, chiar dimpotrivă, cei mai mulți sunt oameni dedicați semenilor lor, practică medicina la cote maximale în folosul omului, însă SISTEMUL îi obligă să joace cum le cântă hienele care îi domină administrativ, de care depind la ascensiunea științifică în carieră, etc. Sunt în SISTEM, prin urmare trebuie să joace așa cum le cântă orchestra Sistemului, iar cine greșește pașii, suportă consecințele, este pur și simplu eliminat. Vreți exemple? Presa și rețelele de socializare deversează exemple.
Ce a înțeles Casta medicilor? Că nu sunt ei cei mai importanți în ierarhia Puterii, dar că ambele caste care dețin Puterea majoră, sunt totuși la mâna lor! Ești procuror? Ești judecător? Ești ofițer de informații în orice structură? Ești polițist? Ești Prefect, primar, lider de partid? Când te îmbolnăvești tu sau cineva drag ție, nu mai ești nimic! Nu cunoști niciun medic cu funcție și vizibilitate în casta lor? Ai dat de dracu. Cauți disperat vreun coleg sau un șef din casta ta dacă ești în vreo castă și încerci să ajungi milog la ușa unui potentat cu halat alb. În general, cu titluri universitare, pe care le-au câștigat cândva cu multă muncă, dar care între timp, i-au deformat... Bați la ușă, stai umil la rând, împingi plicul cu tupeu, pentru că altfel „nu ține” să te agăți de firul de pai, nu ține cu amenințarea, ba chiar poți să îi faci un bine și să-i promiți că acel Dosar care îl deranjează, va fi ascuns în cel mai întunecos și îndepărtat colț al unui dulap din podul instituției.
„Corb la corb, nu-și scoate ochii!”
Constructorii nu au castă, personalul sanitar mediu nu are castă, IT-știi nu au castă, fermierii nu au castă, taximetriștii, maneliștii, artiștii, măcelarii, croitorii, „hair-stylistii”, vatmanii, șoferii de TIR, marinarii, militarii, polițiștii, nu au castă, deși fiecare individual servește „un sistem”.
Vă este clar? Înțelegeți până la urmă că suntem imobilizați în niște pânze de păianjen care ne intră în nas, în gură, în ochi și urechi?
Practic nu mai putem acum face nimic. Când unii dintre noi strigau disperați să ne trezim, să ieșim în stradă cu mic, cu mare, să-i alungăm cu votul nostru, am ignorat! Am fost proști, lași, idioți, am râs și am benchetuit, ne-am regulat cu nepăsare ascultând manele... Am fost de partea prostimii, a fotbaliștilor inculți care câștigă banul cu roaba în timp ce noi și familia abia reușim să trăim de la o lună la alta, ne uităm cu gura căscată și balele scurse la colțul gurii la fufele și cocălarii promovați la Tv ca niște repere morale!
Azi, teoretic, mai putem face următoarele: să nu mai votăm niciodată nicio lepră dintr-un partid care A MAI FOST, să ieșim masiv în stradă, fiecare în localitatea lui, la îndemnul unor patrioți curajoși, să îi speriem cu determinarea și unirea noastră! Teoretic, dar practic NU se va întâmpla, pentru că suntem la fel de idioți, de lași și de proști, la fel de cârcotași, de infantili, de lipsiți de cultură adevărată, nedispuși să citim sau să ne informăm despre politică - „de silă” - luând de bune toate știrile vopsite cu rahat ale televiziunilor corupte de guvernanți, cu bani murdari, plătiți tocmai să ne spele creierele.
Țineți minte: Casta politicienilor are parlamentul drept scut la cercetare, magistrații au CSM menit să filtreze orice abatere și trimitere în judecată pentru orice fapt penal, iar medicii, au Colegiul medicilor, carte este un for profesional menit să-i apere de Justiție! Doar aceste trei caste au armură cu care se îmbracă și se apără! Toți ceilalți, sunt supuși Puterii nemăsurate și voința celor trei caste care conduc România!
MIHAIL MOLDOVEANU
