Când m-am îndrăgostit
Ploua cu flori de vis,
Somnul era pitit
Pe văi, în câmp închis,
Pe ape cu gondola:
mama era busola.
Când m-am trezit din vis
Mi-am căutat străjer,
Contrastele s-au stins,
Calmul plutea pe cer
Predând aureola:
mama era busola.
Când mama n-a mai fost
Căzusem în abis:
Pleca din avanpost.
Trei rânduri nu i-am scris,
Am încercat tombola:
acum sunt eu busola.
MARLENA CIOBANU