Resetarea omenirii e un proces care a început, probabil, de mult timp. Noi nu l-am simțit, fiindcă ne-am obișnuit cu el, iar resetarea a avut un ambalaj frumos, fiindu-ne servită cu lingurița de argint, ca un fel de împărtășanie.
Unii spun că totul a început în anul 1964, când în presa științifică au apărut primele știri legate de ceea ce mai târziu a fost denumit bosonul lui Higgs sau particula lui Dumnezeu.
Bosonul Higgs este important pentru definirea și înțelegerea câmpului de energie invizibil, care umple universul cunoscut. Fără această particulă, nimic din ce există nu ar avea nici masă și nici sens.
Câmpul Higgs poate fi considerat suflarea, sau spiritul divin ce umple vidul, transformând prin mișcarea sa, inexistența în existență.
Ei bine, experimentele din acceleratoarele de particule făcute în perioada anilor optzeci ai secolului trecut, au confirmat existenta unui astfel de câmp. Bosonul însă a fost creat, mă rog, descoperit sau captat în acceleratorul de particule mult mai târziu, la Cern, la Geneva, pe 4 iulie 2012, când e posibil să fi început adevărata resetare a omenirii.
Caracteristica acestei particule este faptul că ea este cea care fixează scala maselor tuturor celorlalte particule elementare, putând avea orice valoare, să zicem de la – infinit la + infinit. De aici și fascinația pe care ea o reprezintă în lumea cercetătorilor.
În momentul în care a fost captată, unii specialiști au atras atenția asupra faptului că particula reprezintă un pericol, atât pentru supraviețuirea omenirii, cât și a universului întreg, pe care - tocmai datorită masei sale imprevizibile și a accelerației cu care se mișcă - îl poate face șvaițer.
Dar iată că au trecut aproape 10 ani de la captarea ei de către cercetători și pământul e încă întreg. E drept, că s-au produs și se produc unele fenomene fizice, inclusiv schimbările climaterice și psihice, care ne dau mult de gândit. E limpede însă, că ne-am hazarda dacă le-am pune pe seama particulei și a perturbațiilor câmpului Higgs.
Vorbeam însă de resetare și de manipulare, de faptul că această resetare ne e servită cu lingurița, picătură cu picătură.
Astfel, zilele acestea, în plin marasm stârnit de pandemie, a apărut o știre mai mult decât alarmantă venită din partea unei țări demne de încredere, cum e Austria, ce se învecinează cu Elveția.
Știrea sună ca o previziune sumbră, sau ca o profeție apocaliptică. O citești și îți vine să te ascunzi de pe acum sub plapumă.
Cică în următorii cinci ani, Europa trebuie să se pregătească pentru un colaps energetic ce va ține circa două săptămâni, când curentul va fi întrerupt și nu vom putea accesa nici un fel de aparatură.
E vorba de colapsul unui întreg continent.
Ce se va întâmpla atunci?
Vom avea parte practic de o paralizie generală, intrând într-un fel de îngheț cosmic, care va ține în loc omenirea timp de 14 zile.
Cum se va putea produce această pană de curent?
Înțeleg ca pana să afecteze un oraș, o provincie, o țară, dar un continent întreg?
Știrea e legată cumva de anumite experimente ce se fac în apropierea noastră sau undeva în spațiul cosmic?
Astfel de povești halucinante mai apar doar în povestirile legate de extratereștri.
Cum trebuie să digerăm o astfel de informație și cum trebuie să ne pregătim pentru a înfrunta eventuala realitate ce se va abate asupra noastră?
E cumva legată de particula lui Dumnezeu, despre care astăzi nu mai vorbește nimeni, sau despre un alt câmp?
Oricum, cineva se joacă de-a Baba-oarbă cu noi. Cu alte cuvinte, face fel de fel de experimente.
NICHITA DANILOV
