PELERINII IASIULUI

HNFHFGJJ

De vreo săptămână ne-au invadat orașul o mulțime de oameni, au bulversat circulația, au luat cu asalt magazinele, au dat viața ieșenilor peste cap.

E o lume pestriță, de la tineri frumoși, copiii, persoane în vârstă, până la persoane dubioase, cerșetori.

Ei sunt pelerinii. Unii vin cu evlavie și credințã, alții din inerție, sperând vreo minune, alții ca să bifeze și ei mega evenimentul.

În fiecare an, aceeași poveste, dar trece și această perioadă și ne vom lua orașul înapoi.

Dar nu vă înțeleg pe cei aroganți, plini de scârbă, care criticați în cel mai urât mod valul de pelerini ,,pupătorii de moaște”.

Chiar nu vã puteți abține!? Unii uitați că sunteți creștini, uitați că, poate, la un moment greu al vieții ați ridicat ochii către cer și ați strigat ,,Doamne ajută!”, ori că ai voștri străbuni și-au rupt oasele luptând și genunchii aplecându-se la rugăciune pentru pace, pe timpul războiului, a foametei, a bolilor, pentru ca noi, acum, să avem o viață bună.

Ori alții vă credeți atotputernici, siguri de viața și destinul vostru, având autocontrol a tot ce întreprindeți, dar clacați la primul necaz.

Faceți mișto din pelerini, dar stați la rând pentru o șhaorma sau burger gratis, admirați și mergeți la festivaluri unde se bea pe rupte și se droghează lumea, la paradele curcubeului, admirați sãrbãtorile importate și costumele stupide de Halloween, cereți toleranță pentru anormal, dar voi nu oferiți niciun strop de nimic.

Priviți un pic în interiorul vostru, peste vălul negru de răutate, poate mai găsiți urma aceea de omenie și înțelegere.

Ori... uitați-vă în altã parte!

Și, da.

Asta avem noi important: această credință, speranța în pace și minuni.

Și, da.

Noi ieșenii o avem pe Sfanta Parascheva.

Și e o minune de sute de ani.

PETRONELA  PRISACARU

Featured

S I M U L A R E A

De multe ori ar trebui să lăsăm goana asta nebună cuprinsă de frenezia  banilor care fie că sunt foarte mulți, fie că sunt foarte puțini, ne ocupă mintea și ne comandă creierul fără să mai fim capabili să gândim puțin cu capetele noastre. Consecința?