Într-o sãptãmânã am avut parte de douã pene la roți.
La prima, ceva mai grav, am avut noroc cã era fiu-miu acasã.
A doua, azi.
Mã tot claxonau șoferii sã mã facã atentã.
Merg la Vulcanizare, cu tristețe în suflet, ce sã fac.
Acolo, plin de mașini, vreo șapte handralãi.
Eu, singura femeie.
-Ce s-a întâmplat, doamnã? mã ia unul la întrebãri.
-Cred cã am panã.
-Nu cã credeți. Chiar aveți. Bãgați cu spatele aici.
Între timp, primind un telefon, plus cã era cam greu de intrat, îl rog:
-Puteți sã o bãgați dv?
- Băi Iulian. Bagãi-o și lu' doamna.😁
(Ca o paranteza, vreau sã spun, cã barbații, chiar dacã se poartã urât în trafic când vãd femei la volan, dacã ai nevoie de ajutorul lor, te ajutã, chiar cu bunãvoințã, deși pot afișa zâmbete de autosuficiențã).
Iulian scoate roata, pune niște apã in ea, cred și zice cã am ditai gauroiul, scobilind înãuntru cu o șurubelnițã. Apoi mã întreabã ceva de-a lui, de mecanicã. Îl privesc miratã. Habar nu am.
-Aaa...continuã el, femeile vor egalitate cu bãrbații, dar nu le au cu condusul, nu știu nik mecanica. Dacã le lași în drum, acolo rãmân. Se uitã ca la poartã nouã.
-Recunosc cã nu sunt o mare șoferițã, nu știu mecanicã, dar nici dumneavoastrã nu știți ce știu eu.
-Hã. zice el ridicând privirea. Dați un exemplu.
Acuma, dacã tot m-am pus cu el, hai sã continui.
-Pãi, nu cred ca știi sã scrii poezii?
-Ba chiar știu. Printr-a cincea luam și premiu.
-Bun. Romanul s-a nãscut poet. Dar injecții, sigur nu știi sã faci?
-Stați binisor, cã știu. Maicã-mea a fost asistentã și m-a învãțat. Fac injecții la tot neamul. Și la animale. Și râde satisfãcut.
-Bine, ești polimeseriaș. Dar murãtiri, nu cred cã știi sã pui?!
-Âaaa..aici chiar mã jigniti. Vã dau o rețetã de cruditãți murate de nu a vãzut tot Iașul.
Între timp terminã treaba. 88 ron, zice. V-am pus și aer la celelalte roți. Când faceți urmãtoarea panã sã-mi amintiți sã vã dau rețeta. Acum sunt ocupat.
Și am plecat cu maximã voie bunã de acolo, cu gândul la rețeta de murãturi a lui Iulian.
PETRONELA PRISECARU
