De ce nu a făcut DNA contestaţie în anulare în cazul Orban?
Eliminând cretinii care scriu mecanic, fără să înţeleagă nimic, aici chiar este o temă de reflecţie care ne duce până în măruntaiele acestui caz.
1. DNA nu face contestaţie în anulare că aşa a propus ŞI secţia judiciară a DNA care a opinat în hârtii că n-are rost să mai încarce DNA cu o nouă achitare pentru anul viitor chiar pe aceeaşi persoană, dacă tot nu are elemente să schimbe soluţia de achitare pronunţată de 7 judecători pe bandă rulantă, 2 completuri, că fapta lui Orban nu e prevăzută de legea penală. De aici se pune întrebarea: unde a fost secţia judiciară a DNA până acum? A făcut aceeaşi propunere, după achitarea la fond la Orban? Din ce ştiu, nu. Au mers tot înainte. Aha, deci după ce au mers tot înainte după fond, acum dau înapoi şi spun în hârtii că n-are sens. Li s-a cerut opinia după fond de către conducerea DNA? Din ce ştiu, nu. Dar puteau să facă referat din proprie iniţiativă să spună că nu se susţine să meargă înainte? Evident, da.
Dar oamenii- pentru că în final, ajungem la oameni- când au văzut că ditamai DNA merge înainte după achitarea la fond, n-au scris nimic asumat, au zis doar neoficial, pe la colţuri, că nu se susţine. Că ştiţi cum e, mai bine să nu te pui contra vântului. Mai bine să-ţi aperi pielea, scaunul, şi să taci, chiar dacă ştii că e greşit, şi după aceea, la calendele greceşti, să zici şi tu ceva că, deh, acum ţi s-a cerut opinia. Bun, deci asta e cu secţia Judiciară a DNA.
Fac contestaţie doar când fac inculpaţii şi în general când au deja condamnările, nu achitările pe bandă pronunţate în lanţ. De cazurile cu procurori şi judecători au scăpat, că acum contestaţia în anulare e de competenţa Secţiei lui Florea.
2. Mergem mai departe. La conducerea DNA. Când a fost trimis Sică Mandolină în judecată, în mai 2016, este adevărat că au fost 2 curente în DNA. Unul cu Kovesi în frunte care susţinea că acolo e faptă- respectiv cea de folosire a influenţei pe 13, 78/2000, pe care a fost şi trimis Sică, şi unul cu Nistor, actualul şef al DNA, minoritar, care a spus de atunci că acolo nu e faptă sau mă rog, fapta care a fost reţinută de procurorul de caz, aceea de folosire a influenţei. Bun, să zicem că acolo nu e fapta de folosire a influenţei- dar rămâne întrebarea- acolo totuşi ce faptă e? Pentru că Sică a cerut, pretins banii, asta e indubitabil.
E normal ca un politician să ceară bani de campanie de la oameni de afaceri, chiar dacă să zicem că el n-a promis şi n-a efectuat pe moment nimic la schimb? Evident, nu.
7 judecători în "înţelepciunea" lor au zis că e normal să ceri bani de la afacerişti totuşi fiind la mintea cocoşului că la un moment dat, dacă Sică ar fi ajuns primar să zicem, posibil să fi urmat şi schimbul. Atunci când să-l iei pe Sică? Să aştepţi să se facă schimbul? Deci întrebarea rămâne: ce faptă a săvârşit Sică? Că pretinderea a făcut-o, nici judecătorii nu neagă că a pretins banii. Că doar sunt pe înregistrări.
3. Şi mergem mai departe. Ne afundăm în caz. Din ce ştiu, la acel timp, mai mulţi politicieni s-au dus la omul de afaceri să ceară bani. Primul- era tot de la PNL- s-a retras din cursă când a aflat de tărăşenie. Al doilea- înregistrat şi denunţat a fost Sică. Tot de la PNL. Dar ce s-a întâmplat?
În timpul instrumentării acestui caz, după ce Sică fusese denunţat şi înregistrat, un ofiţer SRI poposeşte în biroul procurorului de caz să se afle în treabă. Ofiţerul şmecher aruncă un ochi pe schemele pe care şi le făcuse procurorul şi erau pe birou. Scheme cu nume şi persoane. Pleacă din birou şi, după câteva zile, în timp ce Sică era chiar în direct, în interviu la un anumit post de televiziune (da, acela), la un anumit moderator (da, acela), pe burtiere apare titrat că afaceristul a denunţat un politician la DNA. Adică pe Sică. Sică intră în panică, nu se mai duce să ia banii de la afacerist că doar aflase în direct, de pe ecran, că fusese denunţat, şi aşa cazul a fost întrerupt. Oare de cine? De ofiţerul SRI care a intrat în birou, a dus informaţia mai departe, a fost transmisă de acel post de televiziune fix în acea emisiune fix în timpul interviului şi cazul a fost electrocutat. Aşa, rahaţii care se prezintă jurnalişti sunt de fapt nişte curele de transmisie ale corupţiei.
Sică nu s-a mai dus să-şi ridice coco pretins, procurorul a lucrat cu ce-a mai avut, DNA a rămas cu ochii-n soare. Poate dacă rahaţii de la SRI nu electrocutau cazul, am fi avut şi continuarea. Ce trebuia să facă Sică la schimb pentru coco deja pretins de afacerist. Dar aşa, nu mai avem.
4. Bun, aici iar ne întoarcem la castravete. Ce căuta ofiţerul SRI în biroul procurorului? Ce căutau toţi. Aici întrebarea iar se duce către vârful DNA. Dacă-i dădeai afară din birou, zburai în general tu ca procuror din tot DNAul. Aşa că întrebarea merge fix la şefa DNA şi conducerea DNA care au lăsat să se întâmple asta.
Trebuia Sică să mai fie trimis? Greu de spus şi asta. Unii au opinat atunci da, alţii nu, nu pentru fapta asta. Atunci care naiba e fapta? Că Sică a cerut nişte bani pe care nu-i neagă nici instanţele. E normal asta? Evident, nu.
5. Deci când vă întrebaţi cum a picat cazul Sică în care Sică a fost achitat deşi a cerut banii, întrebaţi pe ofiţerul SRI şi DNA care a permis să intre aceste alte curele de transmisie ale corupţiei în instituţia lor şi să le arunce în aer cazurile. Că acum DNA trebuie să explice de ce nu face contestaţie în anulare, nu rahaţii de la SRI.
Un şir nesfârşit de erori, în care unii nu mai sunt, alţii se fac că nu mai ştiu, mulţi au tăcut, mulţi sunt laşi şi acum cu totul alţii trebuie să răspundă. Pentru că da, trebuie să spui franc şi deschis adevărul oamenilor de ce pe liderul Opoziţiei nu faci contestaţie în anulare. Că pentru societate şi lege lucrezi, că ea te plăteşte, pe ea o serveşti, în faţa ei răspunzi, ea te trage la răspundere, nicidecum Orban şi rahaţii SRI.
Sorina Ruxandra Matei
