Ca pe nişte iepi buiestre
muzele le strigi pe rând,
Printre legiuni pedestre
să te poarte vrând-nevrând
Priveşti pe-al inimii hublou
la vieți cosmopolite
Şi păsări mari ce-au stat în ou
prin ierburi pârjolite!
Iei marea şi-o arunci în crâng,
în valsuri desuete,
Pe maluri albe creste plâng
poeme violete
Melanj de valuri şi peşti mici,
Se contopesc în aer
Căluți de mare şi arici,
Îi înfrățeşti c-un vaier
Paingii pleacă-nspre amurg
cu lacrimile tale
Să țeasā în sordidul burg,
țesuturi vegetale...
Însuflețeşti un nou tărâm
Cu versuri în cascadă
Scrise din gând pe caldarâm
Când bei cafeaua-n stradă...
RODICA RÂPEANU