Pentru că e război... pentru că inamicul... pentru că însuflețirea maselor... pentru că patriotismul... pentru că...
Și totuși... Așa cum litera „Z” a fost pusă la zid și mitraliată în Lituania și Letonia, așa cum rușii au fost îndepărtați de la festivaluri, concursuri sportive și competiții de tot felul, așa cum doamna Oleksandra Koval, directoarea Institutului Ucrainean de Carte a pus în sfârșit ordine în biblioteci, stabilind că vreo 100 de milioane de cărți trebuie să ia calea reciclării și transformării lor într-o hârtie igienică de bună calitate, parfumată cu odicolon, ei bine, cetățeni, a venit și timpul separării artiștilor ruși în artiști „dă bine și dă omenie” și artiști de „să-ți fie rușine, Dinu Patriciovski!!!” Dar nu faptul că Parlamentul ucrainean „a adoptat, duminică, o lege care interzice difuzarea la radio şi TV, precum şi interpretarea în spaţiul public a muzicii artiştilor ruşi” (potrivit ZIARE.com, 19 iunie 2022) e știrea care mi-a atras atenția, ci faptul că de „listă albă”, cu selecția artiştilor care s-au delimitat de Kremlin și ale căror glasuri se vor mai putea face auzite, totuși, pe ici-pe colo în Ucraina, se va ocupa însuși Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare!!!
Or, imaginea membrilor Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare stând cu căștile pe urechi și ascultând artist după artist, pe genuri muzicale, unul pop, altul rock, altul liric, altul popular, bifând „ăsta, da..., ăla, nu!”, ca să știe măcar ce-au interzis, mi s-a părut înduioșătoare. Oameni maturi și profesioniști, cu ștampila-n mână, dând „interzis de difuzat” unora și alcătuind „lista albă” a celorlalți, care „ceilalți” vor putea să lălăie, dar limitat, desigur, din moment ce 40% din spațiul de emisie radio-TV va fi ocupat de cântece ucrainene, potrivit noii legi - asta da ocupație serioasă pentru neînfricatul Consiliu!
„Produsele muzicale ale statului agresor pot influenţa sentimentele separatiste în rândul populaţiei (...) Muzica rusească poate face mai atractivă adoptarea unei identităţi ruseşti menite să slăbească statul ucrainean”, putem citi în fundamentarea legii. Păi, nu?
Deci, scoatem muzica rusească, periculoasă și perfidă... Și cu ce o înlocuim? Păi, tot ZIARE.com ne dă o soluție, ba chiar ne face o relatare pe larg: muzica „bună” e cea a raperului Otoy, erou ad-hoc în războiul din țara vecină – a și tras cu arma, a și omorât, că așa e la război! Articolul jurnalistului român despre Otoy se numește „Rap de război. O voce furioasă pentru o generație CARE URĂȘTE DIN RĂSPUTERI RUSIA”. Articolul este pigmentat, bineînțeles, cu cugetările lui Otoy: „Dacă aș avea capacitatea de a salva viața unui câine sau abilitatea de a salva viața unui soldat rus, aș alege câinele!”...sau: „...Nu ne este frică, dar ne faceți greață, pentru că mirosiți a mort chiar și atunci când inima încă vă mai bate!” ...sau: „Acesta este cel mai bun mod de a-ți arăta ura, cred!”... sau: „Nu doar că nu-mi place Rusia, urăsc această țară și urăsc rușii cât pot de mult!!!” Apoi vin fragmente din versurile unui cântec al trupei Surface Tension: „...Vom dansa pe oasele tale. Mama ta nu va veni după tine!” și, în fine, declarații ale unei admiratoare a celor de mai sus, Iryna Osypenko: „...Îi urăsc pe ruși și, îmi pare rău, asta nu se va schimba niciodată.”
Ce vreau să spun cu cele de mai sus... vreau să spun că eu pot pricepe situația de război și efectele ei asupra celor implicați. Există o logică a propagandei, de ambele părți.
Dar ceva mai greu de explicat ar fi de ce presa românească apasă în exces pe pedala urii împotriva unui întreg popor și de ce un redactor român scrie un astfel de text, glorificând URA. De ce ZIARE.com, de exemplu, consideră că o relatare ca aceasta trebuie împinsă în față. Că redactorii nici nu prea înțeleg de ce este greșită o astfel de atitudine, în locul uneia mai rezervate și responsabile, cred că asta dă măsura competenței presei noastre. Cei care, însă, urnesc cu bună știință lucrurile în această direcție, nu sunt la vedere... în schimb, „politica” lor o putem întrezări, cu un pic de atenție, în declarația unuia pe care nu-l dă inteligența afară din cele șase case:
„Daţi-mi voie să răspund într-un cadru mai larg. Inflaţia e un factor şi am toată încrederea că Guvernul va lua măsurile care se impun. Dar haideţi să vedem de ce am ajuns aici, inflaţia, preţurile la energie, asta s-a întâmplat nu pentru că nu şi-a făcut cineva tr(e)aba. Vor fi aceste probleme în plan global. Toate acestea AU O SINGURĂ CAUZĂ ȘI EA E RĂZBOIUL LUI PUTIN ÎMPOTRIVA UCRAINEI!!!” (Klaus Iohannis, 12 mai 2022, citat de ROMÂNIA. EUROPA LIBERĂ. org)
Căci, după opinia mea, asta se dorește, de fapt, prieteni... asta se construiește. Un singur răspuns la toate întrebările acuzatoare... într-o etapă a fost PESEDEUL.... în altă etapă fost DRACNIA... apoi a fost PANDEMIA... ei bine, acum răspunsul la orice întrebare cu privire la de ce ne merge tot mai rău și în tot mai multe domenii va fi tot unul singur: PUTIN&RUSIA. Învățați să urâți aici, cu spor, cetățeni!!!
Cu alte cuvinte, o fatalitate, măi dragă, și-o ridicare din largii umeri oficiali, a neputință... Iar pe ambele, vom fi invitați să le înghițim fără apă...
LUMINITA ARHIRE
