În anii imediat de după război, în plin avânt comunist, la Uniunea Scriitorilor a avut loc o şedinţă unde a fost prezentă toată floarea intelectuală scriitoricească din ţară.
Subiectul era Octavian Goga.
După cum ştiţi, Octavian Goga a avut chiar un guvern, extrem de naţionalist. Avea să intre în dizgraţia hahalerelor şi a celor ce nu înţelegeau acel naţionalism adevărat, ce nu are legătură cu fascismul, cu xenofobismul, cu tot ce poate fi mai rău propagat de alte forţe ce nu doreau naţii, ci populaţii.
Ei bine, Zaharia Stancu a fost cel mai vehement contestatar, lovind cu tot ce a putut în distinsul Goga care nu mai putea să se apere. Zaharia Stancu a fost cel mai virulent şi cel mai negativist, neaprobând reabilitarea lui Goga.
La sfârşitul cuvântării lui Stancu, 
Tudor Arghezi a cerut să i se acorde câteva minute în a spune şi el ceva...
Iată ce a spus:
,,Eram în iarna anului... la conacul marelui Goga. Depănam amintiri şi multe alte probleme ale timpului. La un moment dat, se auziră bătăi la uşa conacului. Goga s-a dus, a deschis uşa şi văzu un tânăr zgribulit cu nişte manuscrise în mână. Îl ruga pe maestru să le citească şi dacă se poate să le publice în ziarul ce îl conducea. Goga îl invită înăuntru pe tânăr, luă manuscrisele ce cuprindeau încercările lui poetice. Goga le citi pe îndelete şi concluzia era clară. Tânărul era plin de talent. Îi spuse că nu poate să le publice acum, dat fiind că revista era deja la tiparniţă. Însă Goga i-a dat un aconto tânărului, cu promisiunea că în numărul viitor al revistei îi vor apare încercările poetice, neuitând să menţioneze că sunt pline de talent. Acel tânăr se numea Zaharia Stancu.”
Concluzia lui Arghezi a fost colosală şi a intrat în istoria acelui moment.
A concluzionat Arghezi, spunând ,,Acum iată de ce pe lumea asta sunt scriitori culţi sau ... desculţi.”
Apropo-ul era vis a vis de romanul lui Stancu - ,,Desculţ”.
Arghezi a fost aplaudat de cei din sală, în picioare, minute în şir.
Octavian Goga era reabilitat, iar Stancu părăsea sala jenat vădit de adevărul spus de Arghezi.
RODICA MARIA BIVOLAN
(Info Brasov.net)
