Medicii de astăzi sunt de două categorii foarte clare: medici dedicați profesiei, care nu au alt crez decât binele pacienților, aplicarea științei dobândite în urma absolvirii Medicinei conform jurământului simbolic făcut lui Hypocrate și medici (pro)creați de Sistem care au ca prioritate servirea Sistemului . care le aduce beneficii personale, averi nebănuite, peste ceea ce poate oferi statutul legal. Aceștia din urmă sunt medicii fără scrupule, ei sunt oamenii de teapa lui Alexandru Rafila , actualul Ministru al Sănătății în funcție, oameni împrăștiați în punctele cheie ale Sistemului care sunt numiți să asigure funcționarea perfectă a MECANISMELOR jafului banului public pentru completarea veniturilor proprii, dar și pentru asigurarea șpăgilor de protecție care se îndreaptă către instituții speciale, ce ar trebui să prevină jefuirea banilor cotizanților, care ar trebui să îmbunătățească serviciile medicale.
Doctorul Răzvan Constantinescu face parte din categoria acelor oameni dedicați medicinei ca știință, care are drept prioritate vindecarea sau atenuarea bolilor de care suferă pacienții anonimi.
După cum știți, dr. Răzvan Constantinescu este unul dintre puținii medici români care nu numai că a devoalat marea crimă împotriva umanității numită „PANDEMIA CU COVID 19”, dar a și militat deschis contra parodiei simulate de Sistem din care au tras profituri inimaginabile în detrimentul poporului român. Pentru aceste merite deosebite dr. Răzvan Constantinescu a fost imediat ostracizat și supus de „somități medicale” ale Iașiului - ce conduc instituții subordonate Ministerului Sănătății, dar și a „Institutului de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa ” Iași - unde domnul doctor este și cadru didactic – și supus unor sancțiuni absurde, având de înfruntare Inchiziția internă exercitată de niște jeguri umane cu titluri universitare.
Am luat drept exemplificare o stenogramă de pe pagina de Facebook a domnului dr. Răzvan Constantinescu în care este supus unui tir de acuzații de către trei „corifei” ai dreptății din UMF Iași în frunte cu Rectorul, Prorectorul și Decanul facultăților de medicină. De unul singur, domnul dr. Răzvan Constantinescu sa apărat pe ca persoană, dar și indirect interesele reale ale studenților mediciniști, care au fost supuși abuziv unor hotărâri discreționare și discriminatorii care încalcă Constituția României.
Am să vă las să citiți în continuare stenograma publicată de dr. Constantinescu , iar eu, ca un pacient supus abuzurilor inimaginabile venite într-o Unitate medicală la care Prof. dr. Adrian Covic a avut până la începutul anului trecut mână liberă, am înțeles din conducta și spusele domniei sale prin stenogramei că și eu aș fi o victimă a „ STATULUI DE DREPT”, în care trebuie să mă supun necondiționat abuzurilor lui și al ciracilor săi. până o autoritate de justiție când a statului „de drept” se va pronunța în legătură cu această speță. Evident, după cutia craniană plină de minte medicală și de interese financiare proprii, unul ca și Prof. dr. Adrian Covic poate face orice îl taie pe dânsul capul prin încălcarea legii, anume că omul nu poate să-și câștige drepturile sau libertatea prevăzută de Constituție decât să aștepte docil ca și Sistemul juridic să se exprime. Bineînțeles că Sistemul Juridic, Sistemul polițienesc al „statului de drept” al unor hiene rapace ca cele din care face parte și Prof.dr. Adrian Covic și mulți alții de teapa dânsului au corupt cu bani murdari furați efectiv din banii contribuabililor Sistemul Judiciar sau cel Polițienesc și acum așteaptă liniștiți după capul lor, să moară reclamanți să treacă timpul și să se prescrie faptele de corupție.
Din nefericire pentru acești escroci mai există ÎNCĂ în țară, ÎNCĂ vii, oameni ca dr. Răzvan Constantinescu , oameni ca subsemnatul și ca încă mulți alții care se îngrijesc de scaiul de capul lor și sunt dispuși să moară cu ei de gât. Chiar dacă corupția generalizată din Sistem a anihilat aproape complet Justiția , a închis gura unor procurori care au devenit simpli aprozi ai Sistemului , românii vor da lovitura de grație și vor vota masiv aducerea la putere a unor oameni patriți, curajoși, devotați României și a românilor. și care vor distruge din rădăcini orice urmă de corupție! Acești oameni care au creat și au menținut Corupția, vor trebui să piară din peisaj, vor fi urmăriți și pedepsiți exemplar, chiar dacă vor invoca în favoarea lor apărării „Statului de Drepți”.
Citiți mai departe cu răbdare stenograma ședinței Comisiei de disciplină în care a „fost judecat” dr. Răzvan Constantinescu și veți înțelege cât se poate de clar cine au fost criminalii în halate albe care v-au omorât rudele cu zile jucând piesa de teatru pLandemia, scrisă de scriitorii globaliști și jucată de actori români.
.................................................. .............
« PRIMA CERCETARE DISCIPLINARĂ:
Minunatele discuții din mediul academic; între specialiști, oameni de știință: Viorel Scripcariu (rector), Adrian Covic (prorector), Lăcrămioara Șerban (decan).
ICA DOIȘTEANU : Bună ziua! Vă invit în sala, e un moment neplăcut...
RC .: Sărut mâna! De ce să fie neplăcut, nu e bine să clarificăm lucrurile?
VIOREL SCRIPCARIU : Vă rog să vă puneți masca în mod regulamentar. V-am convocat pentru a discuta o serie de probleme...
RC .: Da, știu.
VIOREL SCRIPCARIU : Ați postat pe Facebook adresa de convocare, fără să cereți încuviințare și fără să asigurați confidențialitatea celor care care apar...
RC: Ba da!
VIOREL SCRIPCARIU: Ceea ce încalcă grav prevederile legale legate de protecție a datelor personale...
RC: Dar ați introdus o inexactitate, numele persoanelor este blurat.
VIOREL SCRIPCARIU: Nu sunt. Nu sunt blurate și asta eo altă problemă majoră pe care o să discutăm. A doua chestiune si cea mai importanta este legata de decizie nr. 517 a Consiliului de Administrație pe care ați contestat-o în spațiul public, fără o procedură prealabilă...
RC: Dar am atacat-o!
VIOREL SCRIPCARIU : Unde ați atacat-o, la colțul străzii?
RC: Am atacat-o în Contencios administrativ.
VIOREL SCRIPCARIU : Cred că sunteți în cunoștință de cauză, dumneavoastră nu ați respectat o decizie a conducerii unversității și am vrea să știm de ce.
RC: Pentru că eu am ajuns la concluzia asta, că, mai presus de echipă de a fi sancționat, mai presus de oprobriul, poate temporar, al unor colegi sau al societăților, în general, la adresa mea, este conștiința. Pentru mine, cel mai important lucru este să știu că în fiecare zi am făcut ceea ce trebuie să fac, în pofida oricăror constrângeri, discriminări, abuz de putere, care trebuie să facă față. Și, nici de-aici încolo, nu le voi lua în mare! După 28 de ani, este prima dată când nu respect o decizie a conducerii universității, am considerat că este prea gravă ca să nu-mi respect cuvântul dat, și anume că voi lupta cât pot împotriva ei, indiferent de consecințe.
VIOREL SCRIPCARIU : Deci sunteți conștient de consecințe.
RC: Da, sigur. În Codul muncii, se stipulează la art. 40 alin (1) că angajatorul poate emite decizii obligatorii pentru toți salarii. Însă, cu o rezervă: să fie perfect legal, să nu exceadă cadrului legal. Și eu am făcut acolo un rezumat al actelor normative pe care această decizie le încalcă.
MIRELA IACOB : Dar nu cunoștințele necesare pentru a stabili dacă o decizie este legală sau nu...
RC: Așa-i, dar asta ar însemna ca, de exemplu, la o întreprindere de construcții, nimeni să nu poată apela la această prevedere, pe motiv că nu este specialist.
ADRIAN COVIC : Am înțeles, ziceți că eo problemă de conștiință. Asta ar însemna ca imediat, poftim, cum spuneți dumneavoastră, să acționați în justiție, în contencios, să spuneți că această decizie încalcă a, be, ce, de, e... și, până când vine rezoluția, ne supunem.
RC: Eu nu mai aveam cum. Pentru că am primit termen de judecată DUPĂ examen.
ADRIAN COVIC : Asta nu este adevărat.
RC: Mi-am asumat consecințele. Eu consider că este ilegală.
ADRIAN COVIC : Corect. Înțelegem asta, dar tocmai v-am explicat. Dacă, s-ar proceda așa, atunci toată lumea n-ar mai respecta nimic.
RC: Păi, și-ar asuma niște riscuri.
ADRIAN COVIC : Nu, dacă eu consider că angajatorul, dintr-un motiv sau altul încalcă legea, acționez în judecată...
RC: Bun, eu am promis că mă duc la examen. Și am fost la examen!
ADRIAN COVIC : Așa cum prezumția de nevinovăție este valabilă, ca drept fundamental, și pentru dumneavoastră, și pentru oricine, așa și aici: este prezumția de legalitate, conform Constituției, decizia este a priori legală.
RC: Bun, și-atunci rezolvarea este așa: no respect, suport consecințele... eu merit să fiu sancționat, în condițiile astea. Și abia când voi ataca sancțiunea se va vedea: am avut dreptate, era ilegală decizia, sau am bătut câmpii și am nesocotit aiurea o decizie legală.
VIOREL SCRIPCARIU : Pe noi nu ne interesează lucrurile acestea, ci, concret, afirmația dumneavoastră: ”Am decis să nu o respect!”.
RC: Da.
VIOREL SCRIPCARIU : ...că obligațiile didactice prevalează.
RC: Da.
VIOREL SCRIPCARIU : Adică, dumneavoastră credeți că nu facem ceva contra obligațiilor didactice?
RC: Dar oricine poate greși.
VIOREL SCRIPCARIU : La ce vă referiți? Spuneți că noi am greșit?
RC: Da, decizia este greșită complet.
VIOREL SCRIPCARIU : Totuși, în procesul didactic, trebuie să fim responsabili.
RC: Și cine hotărăște care este această responsabilitate? Să trimiți tineri sănătoși la vaccinare inutilă înseamnă responsabilitate?
VIOREL SCRIPCARIU : Cum ați spus? să trimiți tineri la vaccinare inutilă?
RC: Da, da, să-i îndemni: ”Vaccinați-vă! N-aveți niciun beneficiu, numai riscuri”...
ADRIAN COVIC : Ca membru al Consiliului de Administrație, pot să vă spun că nimeni nu a îndemnat, repetat, nu a îndemnat pe nimeni la vaccinare. Să fie clară treaba asta!
RC: Păi, cum, dacă le spun că nu pot intra în examen fără teste...
ADRIAN COVIC : Decizia Consiliului de Administrație e foarte clară, eo decizie în care fiecare poate exercita liberul arbitru: să se vaccineze sau să se testeze.
RC: Păi, da, dar testatul costa mulți bani, eu am avut doar un examen, dar studenții aveau multe...
VIOREL SCRIPCARIU : Dumneavoastră nici măcar nu ați dat curs invitației rectorului, pe care domnul rector a făcut-o...
RC: V-am sunat în acea zi...
VIOREL SCRIPCARIU : Cum m-ați sunat?
RC: Eram bolnav, v-ați interesat dacă într-adevăr sunt bolnav...
VIOREL SCRIPCARIU : Nu m-am interesat nicăieri, îmi pare foarte rău!
RC: Da, și am venit la următoarea convocare.
VIOREL SCRIPCARIU : Vă invităm la o discuție la Rectorat, era într-o zi de luni. Nu ați venit și nici măcar nu ați anunțat!
RC: Ba, am anunțat-o pe doamna secretară și v-am sunat personal. Pe un telefon pe care-ți îngrijești în alte dați îmi răspundeți.
VIOREL SCRIPCARIU : Poftim?
RC: Pe telefon similar pe care alteori îmi răspundeți...
VIOREL SCRIPCARIU : Vă răspundem când eram disponibil.
RC: Da, ok. Am anunțat-o și pe doamna secretară – nu pot veni când mi-e rău.
VIOREL SCRIPCARIU : Cele două decizii însemnau foarte clar: posibilitatea cadrelor didactice și a studenților să aleagă...
RC: În aceste decizii, e-adevărat, oferiți alternative. Dar toate sunt acte medicale!
VIOREL SCRIPCARIU : Și ce dacă-s acte medicale, care-i problema?
RC: Foarte simplu: necesită consimțământ, iată, o problemă! Și, anume, liber! Or, interdicția de a participa la examene face ca acel consimțământ să nu mai fie liber.
LĂCRĂMIOARA ȘERBAN : Pentru student, există și opțiunea să nu vină la examen.
RC: Ce opțiune-i asta, să piardă anul?
LĂCRĂMIOARA ȘERBAN: Nu pierdea anul, doar nu venea la un examen sau la două.
RC: Cum adică? Pierd sesiunea! Asta nu e coerciție?
LĂCRĂMIOARA ȘERBAN: Domnul doctor, dacă un student nu se prezintă la un examen sau două, nu înseamnă că pierde anul.
RC: Nu, dar e un lucru foarte rău, aglomerează programul.
ADRIAN COVIC : Dumneavoastră puneți în cârca cuiva tot felul de presupuneri, pe care...
RC: A cui cârcă?
ADRIAN COVIC : A studenților. Sunt tot felul de presupuneri care poa’ să fie sau poa’ să nu fie adevărate, iar dumneavoastră vă luați ca axiome.
VIOREL SCRIPCARIU : Care este punctul tău de vedere?
RC: Acela că eu, dacă am considerat cele două decizii ca fiind nelegale, înseamnă că ceea ce am făcut eu nu constituie abatere disciplinară. De ce zic eu că sunt nelegale: încalcă prevederi constituționale.
VIOREL SCRIPCARIU : Îhî.
RC: Articolul 53: ”Exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns exclusiv prin lege.” În nicio lege românească nu se face referire la testare, vaccinare ș.amd Deci nu prin decizii interne ale unor instituții publice, ci prin lege! Articolul 16: „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.” Or, eu consider că admiterea la examene numai a acelora care au consimțit – cum am arătat mai înainte, nu liber – la un act medical este discriminare.
VIOREL SCRIPCARIU : Deci dumneavoastră spuneți că testarea bolnavilor la internare în spitalul este neconstituțională.
RC: Da, și acolo eo problemă! Aveți dreptate.
VIOREL SCRIPCARIU: Avocatul poporului nu sa sesizat.
ADRIAN COVIC : Toată lumea din țara asta, nimeni nu a sesizat în niciun proces, timp de un an de zile...
RC: Păi, vor urma.
ADRIAN COVIC : Și eu mai am o întrebare pe care v-aș adresa-o: Aveți un pacient care este grav, imunodeprimat. În cazul dumneavoastră, o boală Crohn, cu imunodepresie, la care s-ar putea ca orice infecție banală să-l omoare, da? El trebuie să meargă la examen, pentru studenți. Și un student asimptomatic nevaccinat intra în contact cu el. V-asumați acest risc, ca un pacient de-al dumneavoastră, cu jurământul lui Hipocrate, cu tot, în urma examenului respectiv ar fi putut să moară, sau este o problemă de conștiință și aici?
RC: Majoritatea studenților sunt vaccinați, da? Ei transmit boala exact la fel ca și cei nevaccinați.
VIOREL SCRIPCARIU și ADRIAN COVIC în cor: Nu-i adevărat! Nu-i adevărat!
RC: Așa arată studiile.
VIOREL SCRIPCARIU: Poate studiile dumneavoastră.
RC: Da, dovadă este numărul mare de vaccinați testați pozitiv, dintre care 515 au și murit. În toate țările sa înregistrat o creștere inexplicabilă a numărului de decese imediat după începerea campaniei de vaccinare.
VIOREL SCRIPCARIU : Bun, n-are rost să discutăm lucrurile astea.
RC: De exemplu în Israel, mă contraziceți cu Israelul?
VIOREL SCRIPCARIU : Viitor de aur țara noastră are.
RC: Bun, dar mie mi-ar plăcea să mă lași să termin frazele.
VIOREL SCRIPCARIU : Lăsați-mă cu prostiile astea, domnu' doctor!
RC (râzând): B un, acum am înțeles, acum mi-e clar, gata, de acord!
VIOREL SCRIPCARIU : Nouă să nu spuneți clar de ce nu ați respectat decizia instituției!
RC: Pentru că este nelegală?
VIOREL SCRIPCARIU : Bun, am înțeles acest lucru, că este nelegală, și vom vedea mai departe... Altă problemă pe care-aș vrea so ridic este...
RC: Aici, nu mai am voie să zic nimic, așa-i?
VIOREL SCRIPCARIU : Ce mai vreți să spuneți, dacă-i nelegală?
RC: Începusem să enumeră actele normative pe care le încalcă.
VIOREL SCRIPCARIU: Veți avea ocazia în instanță să o faceți.
RC: Cum adică, dar eu poate vă conving aici și nu mai ajungem în instanță.
VIOREL SCRIPCARIU : Nu.
RC: E luată decizia deja? După cum mă tratați, așa, cu ”ia, mai taci dom’le din gura!”, e luată, nu?
VIOREL SCRIPCARIU : Păi, ce, vreți să ne citiți de pe hârtia pe care ați făcut-o avocatul?
RC: Nu, am făcut-o singur.
VIOREL SCRIPCARIU : Mă-ndoiesc.
RC: Dar dumneavoastră faceți, așa, niște prezum...
VIOREL SCRIPCARIU : Da, fac, am dreptul să fac.
RC: Pă, da, dar eu n-am avut dreptul ăsta, m-ați tăiat imediat la prețuri. Bun, atunci, o să vă la materialul cu actele normative pe care le-ați încălcat. Sunteți de acord, domnule rector, să vă la materialul?
VIOREL SCRIPCARIU: Da, lăsați acolo. Mai e un lucru: o decizie a comisiei de etică.
RC: Da, am contestat-o deja.
VIOREL SCRIPCARIU : Mă rog, e dreptul dumneavoastră. Ați spus că vă este rușine că faceți parte din universitate, aceeași părere în continuare?
RC: E un sentiment temporar ăsta.
ADRIAN COVIC : Dar nu-i temporar.
RC: Cum nu? Eu am fost mândru de o mie de ori că fac parte din...
ADRIAN COVIC : Da, dar acum...
RC: Da, cu decizia asta, mi-e rușine. C-ați rămas și unicat în țară, n-ați reușit să creați un curent... Ăsta e sentimentul pe care l-am resimțit, eo vină asta?
VIOREL SCRIPCARIU : Și referitor la faptul că ați publicat conținutul discuțiilor din comisia de etică ?
RC: Dacă e interzis în mod expres în vreun regulament, am greșit.
ADRIAN COVIC : Dar nu în regulament, ci în legile din România. Să faci publică sau conversație înregistrată fără acordul celorlalți este infracțiune...
RC: Dar n-am înregistrat-o, am ținut-o minte.
VIOREL SCRIPCARIU : Aha, cu punct și virgulă.
RC: Aproape. Nu știu, cu unele inexactități, cred că am mai înflorit-o...
ADRIAN COVIC : Totuși, dacă dumneavoastră vi se ia carnetul de șofer pentru că ați condus sub influența alcoolului... Din punct de vedere legal, carnetul este luat, nu puteți desfășura activitatea respectivă în niciun fel. Acționați în instanță și, până când aceasta nu va hotărî într-un fel sau altul, nu conduce. Asta înseamnă statul de drept!
RC: Am decis să încalc acest principiu.
ADRIAN COVIC : Deci, so spunem foarte clar, ați încălcat principiul statului de drept.
RC: Nu știu, ce principiu? (râzând) Al câtelea principiu este acesta?
ADRIAN COVIC : Există o dispoziție legală. Emisă de x, y, z. Tu nu o respect, conștiința nu te lasă, consideri că e ilegală, o acționezi în instanță. Până nu vine o decizie a instanței, nu...
RC: E tardivă aia. Poate să vină peste câțiva ani.
ADRIAN COVIC : Da, asta este legea.
RC: Nu, eu m-am dus la examen. Și așa o să fac și de-acum încolo!
ADRIAN COVIC : Este o încălcare a statului de drept.
RC: A unei decizii, nu a statului de drept!
ADRIAN COVIC : Păi, ăsta e statul de drept, asta înseamnă fundamentul, de la britanici la cine vreți dumneavoastră: dacă acea decizie este greșită, trebuie să respecte statul de drept. Atât am avut de spus.
VIOREL SCRIPCARIU : Mai ceva de adăugat?
RC: Da, eu aș avea multe, dar mai tare vă enervez, văd și orice tendința de a combate-aș spune. Nu știu dacă am ajuns la concluzia că decizia asta a dumneavoastră nu respectă nici codul de etică, anexă a Chartei universitare.
VIOREL SCRIPCARIU: Spuneți, spuneți!
RC: Păi, v-am pus o întrebare.
VIOREL SCRIPCARIU : Nu sunteți îndriduit să-mi puneți mie întrebări. Noi vă punem întrebări, nu dumneavoastră nouă!
RC: Da, pentru că, și la comisia de etică, și aici, am fost acuzat că am încălcat o decizie care ea și încalcă propriul cod deontologic.
ADRIAN COVIC: Domnul rector spune că în orice comisie de disciplină din lumea asta – și eu am fost în multe la comisii de disciplină, inclusiv europene, da? – dumneavoastră vă spuneți argumentele pe care le aveți, dar niciodată nu am auzit ca cel cercetat să pună întrebări comisiei...
RC: A, bun, de acord, vă las, atunci, acest material...
VIOREL SCRIPCARIU: Nu, nu, vă ascultăm.
RC: Până acum, nu m-ați lăsat să vorbesc, acum vreți să vorbesc la comandă.
VIOREL SCRIPCARIU : Aveți ultimul cuvânt, vă rog!
RC: Bun, atunci o să vă mai citesc de-aici, ce act normativ încalcă decizia...
VIOREL SCRIPCARIU : Nu poti din memorie?
RC: Pot și din memorie, dar sunt atâtea date juridice, sigur aș mai greși. Uite, de exemplu...
VIOREL SCRIPCARIU : Poate ați făcut și Dreptul și nu știam noi!
RC (către ADRIAN COVIC ): La comisiile europene unde ați participat s-au văzut ironii de-astea, domnule doctor?
VIOREL SCRIPCARIU : Nu, dar am zis și eu așa...
RC: Bun. De exemplu, termenele astea fixate arbitrar... eu am făcut covid astă vară, de ce trebuie să acum să mă testez? De ce între 15 și 90 de zile fix? Complet arbitrar... Adică, pe lângă că introduc măsuri discriminatorii, mai introduc și date arbitrare! Activitatea mea esteă de vaccinare sau de testare. Eu nu doresc să mă vaccinez și nu doresc să mă testez! Scrie în vreo lege că se poate lua o decizie care să mă constrângă, să mă scoată din activitatea pe care trebuie să o desfășor?
ADRIAN COVIC : Ăsta este subiectul, eventual, al unei acțiuni în instanță și care s-ar putea, de dragul discuției, să vă dea dreptate, să spună că noi, să zicem, să fi luat o decizie greșită. Noi nu contestăm treaba asta, by the way, da? Problema e că, până se va lămuri acest aspect, acțiunile dumneavoastră – și nu-i una, că, dacă era una, nimeni nu s-ar fi... – deci sunt mai multe acțiuni, mai multe acțiuni...
RC: Păi, care mai multe, asta e, că m-am dus la examen.
ADRIAN COVIC : Asta e părerea mea care...
RC: Mai spuneți o acțiune!
ADRIAN COVIC : Vă rog să-mi dați voie să finalizez, da?! Deci, mai multe acțiuni care, practic, încalcă, ca să spunem așa, actuala dispoziție, legală sau nu, bună sau rea, a universității.
RC: Da, eu sunt de acord. Este o singură, cum ”mai multe”? Prin ce am mai încălcat eu...
ADRIAN COVIC : Sunt mai multe, sunt mai multe lucruri... Eu vă mai pun o întrebare, nu știu dacă ați fost în străinătate sau nu...
RC: N-am fost, n-am avut ocazia.
ADRIAN COVIC: Uite, eu am fost și, vă spun din memorie, de un caz, cred că de la Oxford, când o persoană a intrat în comisia disciplinară pentru simplu fapt că a spus că este rușine cu universitatea lui. De asta spun, sunt mai multe aspecte...
RC: Foarte bine.
ADRIAN COVIC: Dacă ție ești este rușine cu o universitate în care tu ești cadru didactic...
RC: Pleci de-acolo!
ADRIAN COVIC : Corect. Ați văzut?
RC: Dacă nu-ți trece.
VIOREL SCRIPCARIU : În momentul în care vă aveți grijă, nu ați fost de acord cu decizia, puteți să o contestați. Nu aveați de ce so încălcați.
RC: Nu mai aveam când, începea sesiunea!
VIOREL SCRIPCARIU : Puteați so atacați oriunde vreți dumneavoastră, dar nu so încălcați.
RC: Păi, am făcut plângere prealabilă, am făcut cerere de suspendare...
ADRIAN COVIC : Apropo de ce ați spus dumneavoastră, uite, eu nu-i dau telefon rectorului direct. Decât dacă am ceva de discutat instituțional. Puteați să solicitați audiență la Decan, în care să discutați aceste lucruri de conștiință, să zicem, în audiență la rector, în audiență la șeful departamentului, există anumite trepte ierarhice...
RC: NU mai era timp! Ce nu-i clar?
VIOREL SCRIPCARIU : Adică??
RC: Începea sesiunea!
VIOREL SCRIPCARIU : Noi eram deschiși, vo spun foarte clar.
ADRIAN COVIC : Există un compartiment juridic!
RC: Eu nu cred că aș fi putut influența. ”Băi, a venit Răzvan și a spus că nu e bună decizia!... Anulăm!” Pot să nu fiu de acord, da? Este plină jurisprudența de situații similare, în care acte administrative incerte ca legalitate au fost nerespectate. Dar, inclusiv ordine militare! ”împușcă-i pe ăia!” Eu nu respect așa ceva!
VIOREL SCRIPCARIU: Dacă mai este ceva de spus la subiect!...
RC: Asta cu ordinul militar nu-i valabilă? Vă mulțumesc foarte mult! »
.................................................. .............
GABRIEL MIHAILA
