DE-A BUSILEA PE DOMENIU. CU HOSTING!

bdfhfhdjhdjj

P-asta trebuie să v-o povestesc că nu pot altfel. Pentru că talentul meu cel mai mare e să mă fac de râs. Să nu mi-o ia cineva înainte cumva, că nu-i cinstit. Cum să mă facă altcineva de cacao când eu pot? Și vreau.

Bun. Ideile mele nu-s întotdeauna cele mai grozave, da' îs ale mele și pace!

Și m-o mai trăznit una în moalele capului. Și m-am trezit într-o dimineața pe la 4, așa, când nici cocoșii nu cântau, pentru că de ce-ar cânta la 4 când poa' să cânte odihniți pe la 6. Am făcut cafeaua, am aprins o țigară și buuum, m-o apucat strechea să-mi cumpăr domeniu.

E, nu trageți semnalu' de alarmă. N-am luat Domeniile Greaca, nici Peleșu'. Am luat un domeniu dă internet. Aveam io o vagă idee despre ce și cum. Și-am recurs la Google. Dă-i și tastează vreau domeniu.

Tu de ce râzi măh? Atât m-o dus mintea. Ce, am zis io că sunt vreo Cioran? Am scris că vreau domeniu. Și Google s-a prins că-s și tută și săracă. Și mi-a dat fix o listă lungă cu vânzători de domenii pă internet. Ia și-alege!

 Număr neaoș, două rațe pe gunoi numără din doi în doi...și am pus deștu' pă unu.

M-am buchisit savant, am căutat și am găsit liber numele subsemnatei într-un cuvânt punct com.

Mândrie mare mămică. Băi, mi-am zis, sunt singură pe lume, băi, ăsta e, îl cumpăr. Păi cum naiba? Nu-mi cumpăr io numele meu într-un cuvânt punct com? L-am luat. După aia au început să curgă n-șpe mii de mailuri. Ziceai că-s administrația prezidențială într-o zi de audiențe.

Confirmă aia, ailaltă, plătește online, confirma cardu', ia ultimile știri, date de administrare, cifre, litere, parole...

Mă luaseră niște amețeli de tensiune, zic stați măh, că io trebuie să iau pix și hârtie, ding, alt mail, setări, servere...

Dacă aș fi cumpărat Arcul de Triumf era mai simplu. Hai fratele meu la notar, ia cașcavalu', dă Arcu', iscălim aci amândoi și gata!

Nuu oameni buni, nu! Cascade de chestii, de pagini, de linkuri. Elon Musk scria pă mine! Beleam ochii pă geam privind cerul și așteptând. Că n-avea cum. Îmi era din ce în ce mai clar că ăștia îmi dădeau și-un satelit. Al meu punct com.

După aia, gata, m-au anunțat că am domeniu meu. Scriu io pă Goo(a)gle înfrigurată tralala punct com. Ete na! Cică nu puteam fi io acceasta. N-or fi activat ăștia satelitu'. Mai fumez cinșpe țigări, cântară cocoșii, se lumină de ziuă, io tot inabordabilă rămăsei. Punct com.

Trec la documentare și informare. Scriu pe Google iar. „Am cumpărat domeniu. Ce fac acuma?” Iar râzi, măh? Atât m-o dus țeasta.

Citesc toate bazaconiile de mi le dădu și descopăr cu stupefacție că îmi trebuie găzduire. Pun frână și gândesc încet. Adică ăștia îmi dau satelit pă 10 euro punct com da' trebe să mai cumpăr o bucățică de cosmos unde să-l pun pă amărâtu' ăsta.

Scriu again. „Am domeniu. Imi trebe hosting”. Că între timp - de la 4 dimineața până spre seară - vorbeam curent bulgara și încă fro' două dialecte norvegiene. Asta cu hostingu' a venit în chip natural. O iau din nou cu două rațe pă gunoi numără din doi în doi și mă bag pă un vânzător de hostingăreală.

Cum, necum, cumpăr și găzduire. Că m-am mai deșteptat nițel după atâta literatură străină. Și am dat de gazdă românească. Iar mailuri, iar setări, iar useri și parole...

Am cinzeci dă ani de zile. Nopțile nu le mai număr. Da' dădusem în sminteală. Când am zis ca sunt în șanț și acolo îmi dau obștescul, ding, vine mail. Aveam și hosting. Cu date de administrare, cu tot harnașamentul.

Am tras aer în piept. Am privit spre cer. Dacă pe pământ mare lucru n-am, acolo sus un satelit lucrează pentru mine. Pă 1,99 dă euro pă lună. Luna de zile.

Manțocăresc eu pe acolo, scot date, bag date, minunea lumii că nu știu ce-am făcut. Am mers pe o logică relativă și pe fler. Ce-am făcut numa' Dumnezeu și Elon Musk ar putea ști.

Tastez din nou a disperare numele subsemnatei punct com. Nuuu. Îngerul domeniilor și hostingului își bătea joc de mine. Și m-au luat nervii. Ia stai bă frate că io am plătit aproximativ 2 euro pă gazdă. Și m-a pocnit atitudinea aia de client. O știți? Aia cu io plătesc serviciile și servicii vreau...

Și văd în josu' paginii un chat activ. Că nah, așa scria. Asistență non-stop. Am făcut ochii mici și-un zâmbet ascuns mi-a cuprins fața.

Păi nu mă duc io să dorm și pun alarma la 2 noaptea? Să dea păcatele să nu răspundă pă chat că dansez ca africanii aflați în proceduri tradiționale pă creierii lor.

Să nu dați cu pietre. Am pus alarma la 2 jumate. Pai ori io ori hostingu' și domeniu mamii lor. Că n-am vrut nimic decât un loc în care să elucubrez de capu' meu. Nu cum fac acum p'aci pe unde mai chinui cinci-șase înși să citească ce scrijelesc eu. Că nu mă nășteam în paștele mă-si când se trăia în peșteri să-mi piară chefu' de scris.

Două jumate noaptea. Decembrie. Anu' de grație 2022. Scriu pă chat bună dimineața. Și aștept. Mă uit la ceas. Aveam de gând să aștept 5 minute. După aia să le fac praf biznisu'.

Ce aveți mă lume? După nici douj' de secunde îmi răspunde unu'.

- Bună dimineața! Sunt Eduard. Cu ce vă pot ajuta?

Mă, voi ați luat-o razna? Eduarde, mămică, măh tu nu dormi? Lucrezi de noapte? Ești schimbu' trei la fabrică??? Am rămas blocată. Că ia pe naiba și întreabă. Scenariul ăsta nu-l luasem în calcul.

- De ce nu-mi merge site-ul? îl întreb absolut natural pă Eduard cel fără somn la două jumate în puterea nopții.

Ăsta îmi cere numele site-ului. Mintea mea ascuțită începe a suspecta că vorbesc cu un robot. Îi dau numele punct com și îmi mai cere niște date. I le dau. Îmi zice să am puțină răbdare. Da' io n-am avut. Și dau cu bățul în baltă.

- Auzi, tu ești robot?

Și mi-a dat-o frumoosss, cum numai un humanoid putea.

- Ca și dvs la ora asta! Și bagă și un emoticon. D-ăla de face cu ochiul. Fac și eu cu ochiul să nu cedez. Și se leagă așa o prietenie tăcută de vreo 2 minute.

După aia a început să-mi scrie ăsta codat ca în meandrele concretului... Că „nameserverele”, ca trebe schimbate, că am luat domeniu dintr-o parte, hosting de la ei, că blablabla, după aia îmi dă o listă lungă cu niște cuvinte punct ro și cifre multe cu puncte între ele... și că asta am de făcut?

Aci m-a pierdut. Da' n-am cedat. I-am scris superior. Mulțumesc, ca și când io eram inventatorul nameserverelor, al punctelor dintre cifre și șoferul sateliților lu' Musk.

Eram fix ca la început. Aveam domeniu și hosting. Și atât. A, și dezvoltasem o prietenie extrem de scurtă cu Eduard.

M-am dus să dorm. Epuizasem toate cunoștințele mele în materie de IT sau ce-o fi asta.

Pe la 9 m-am trezit cu-n chef de viață fantastic. Mi-am aprins o țigară, am deschis chatul de la hosting și cu-n aer de actriță indiană am scris:

- Ce mai faci măi Eduard?

- Bună dimineața. Sunt Ștefan. Cu ce vă pot ajuta?

-..................

DANIELA  TARAU

Tags

Featured

„LA MIEZUL NOPTII VA CADEA O STEA!”

Acest lucru nu s-a mai întâmplat pâna acum... si va schimba totul!

Niciodată până acum nu a existat o asemenea manifestare a întunericului pe Pământ.

Gigi Petrovan Sun, 02/25/2024 - 08:53

INTROSPECTIE

Ce mi-aș spune dacă aș fi cel mai bun prieten al meu?

Cu siguranță, mi-aș spune adevărul, pentru că mi-aș vrea binele dezinteresat.

Tags