BACALAUREAT PENTRU IMBECILII ADULTI, CU FUNCTII ÎN PNL!

fdjsfhj

Nu știu cum ar fi sunat subiectele la „Examenul de bacalaureat național 2020, Proba E. Istorie” dacă n-ar fi fost nevoit să dea BAC-ul și prim-vicepreședintele PNL Vrancea, Daniel Moroșanu, cel care a ocolit cu grație această întâmplare înspăimântătoare din viața unui om, până la vârsta de 42 de ani...

Cum însă Daniel Moroșanudjhfhfhjh a hotărât să-și ia inima-n dinți și să se prezinte la marele examen al vieții sale, mi se pare cu totul firesc ca și subiectele să fie adaptate cunoștințelor temeinice ale acestuia. Căci, pentru orice absolvent de gimnaziu din 1993 -  cu studiile liceale încheiate în 2018 - și cu atât mai mult pentru un prim-vicepreședinte PNL, care este un partid format numai din oameni subțiri, cu educație aleasă, a nu lua BAC-ul” „din prima” în 2020, ar fi fost o traumă insuportabilă.

În acest context, să nu uităm niciodată că Vio și numai Vio, care a luat nota 9 la licență la Institutul de Petrol și Gaze, pe când facultatea era chiar facultate, este O CIUMĂ ROȘIE analfabetă.

Am auzit că la examenul de Limba și Literatura Română, la unul dintre puncte s-a solicitat un eseu despre o comedie pe care au studiat-o candidații. Aici nu mă îndoiesc că domnul Moroșanu s-a descurcat excelent, pentru că în sediul PENELEULUI, Caragiale este o prezență permanentă iar piesa O SCRISOARE PIERDUTĂ este un fel de autobiografie - toată lumea o trăiește de dimineața până seara! Deci, n-ar fi avut cum să nu știe... dar ce ne facem dacă prim-vicepreședintele PENELE are de dat și proba de istorie?

Păi, în primul rând încercăm să nu-l stresăm inutil, ci propunem trei subiecte în așa fel încât dacă dânsul le rezolvă pe primele două și adăugăm un bonus de 10 puncte, acordat din oficiu, nu are cum să nu ia un onorabil 70 de puncte!

Ia priviți aici:

SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Locuitorii celor două țări [Moldova și Țara Românească] știau [...] că alcătuiau unul și același popor, și [...] că românii din Transilvania făceau și ei parte din același popor. De aceea, conducătorii românilor au decis că primul pas trebuie făcut prin unirea celor două țări din afara arcului Carpaților [...]. În plan intern nu trebuia depus un efort prea mare[...]. Mai dificilă era convingerea marilor puteri în legătură cu nevoia de unire. Sarcina aceasta și-au luat-o în primul rând foștii revoluționari de la 1848, exilați în Occident .Ei au format adevărate lobby-uri (grupuri de susținere) românești [...] în Anglia, Prusia, dar mai ales în Franța, la Paris. Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu și alții erau membri în comitete democratice europene [...] și gândeau la o soartă mai bună a tuturor națiunilor europene.” (I.A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)

B.Adunarea ad-hoc din Moldova și-a început lucrările la data de 4 octombrie 1857, iar cea din Țara Românească la 12 octombrie. Lucrările au fost dominate de unioniști - Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza la Iași, C. A. Rosetti, frații Golescu și Dumitru Brătianu la București [...]. Ambele Adunări ad-hoc, cea din 19 octombrie din Moldova și cea din 21 octombrie din Țara Românească, au adoptat imediat rezoluții ce chemau la unire[...]Dezbaterea cu privire la problema agrară a scos în evidență o ruptură majoră în rândurile unioniștilor [...]. În [...] Țara Românească, aproape toți unioniștii [...] doreau să evite orice dezbatere serioasă a problemelor sociale și economice, pentru că erau [...] conștienți de deosebirile de vederi dintre ei în privința chestiunii agrare și a democratizării vieții politice și se temeau că o dezbinare în rândurile lor, în această etapă, ar fi putut împiedica înfăptuirea unirii.” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o mare putere precizată în sursa A. (2 puncte)

2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857. (2 puncte)

3. Menţionaţi două personalități politice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. (6 puncte)

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că unioniștii doreau să evite o dezbatere a problemelor sociale și economice. (3 puncte)

5.    Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

6. Prezentaţi alte două fapte istorice care au contribuit la formarea statului român, desfășurate în primele șase decenii ale secolului al XIX-lea, în afara celor precizate în sursele date. (6 puncte)

7. Menţionaţi o caracteristică a Constituției din 1866 adoptată în statul român. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„...Iancu de Hunedoara ajunge voievod al Transilvaniei în 1441, iar din 1446 și guvernator (regent) al Ungariei. [...] În 1442, voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie asupra lor pe cursul superior al Ialomiței [...]. Între noiembrie 1443 și ianuarie 1444 întreprinde «o lungă campanie» contra otomanilor în Peninsula Balcanică, până la Adrianopol. [...]. Cea mai strălucită victorie obținută de Iancu de Hunedoara rămâne aceea de la Belgrad din 22 iulie 1456, victorie care, la trei ani după căderea Constantinopolului, va opri pentru 70 de ani înaintarea turcească spre centrul Europei. [...] Victoria din 1456 contribuie la redresarea moralului Europei după căderea Constantinopolului. [...] Eforturile lui Iancu de Hunedoara sunt continuate de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești. [...] În iarna din 1461-1462 atacă fortărețele turcești de la sud de Dunăre. [...] În 1462 refuză să mai plătească tribut Imperiului Otoman. Ca urmare, sultanul Mehmed II pătrunde cu o puternică armată în Țara Românească. [...]” (I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi voievodul Transilvaniei precizat în sursa dată. (2 puncte)

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)

3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a conflictului dintre acesta și otomani, la care se referă sursa dată. (6 puncte)

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile militare din perioada 1442-1444. (6 puncte)

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la bătălia de la Belgrad, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. (10 puncte)

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XIV-lea sunt organizate instituții centrale în spațiul românesc extracarpatic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) (4 puncte)”

............................................................................

Sigur, punctul 6 din cel de-al doilea subiect s-ar putea să le fi dat niște dureri de cap concurenților, pur și simplu pentru că se referea la secolul al XIV-lea în timp ce tot textul citat din „O istorie a românilor” era despre secolul al XV-lea.

Să nu ne batem capul însă cu ce anume veți fi făcut „...Basarabi și voi Mușatini/ Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini...” în spațiul românesc extracarpatic în secolul al XIV-lea, că nu merită, pentru numai 4 puncte!

D-aia zic: „Trăiască înfrățirea între generațiile de candidați și BAC-ul prietenos!” și „Analfabeți din toate grupele de vârstă, uniți-vă!”

Și bucurați-vă, copii, că nici nu mai trebe să căutați pe goagăl dăspre păpădie, cum a zis Băse, că e toate informațile complecte și toate răspunsurili ezacte în subectul dă ezamen!

LUMINITA  ARHIRE

Featured