APUS DE SOARE

JFHGJJ

      „...Rămas bun, băiatul meu,

      Rămas bun, fetiţa mea,

      Tatăl meu, băiatul meu,

      Mama mea, fetița mea…”

...........................................................................

Oamenii devin pe zi ce trece, mai proști .

Nu ne tâmpim pentru că mâncăm soia sau, dimpotrivă, prea multă carne, ci pentru că am aruncat toată înțelepciunea omenirii la gunoi, apoi i-am dat foc, nu de alta, dar trebuie să salvăm planeta.

Nu o vom salva. Suntem prea mulți și desigur, prea proști ; cât timp nu putem salva pe noi înșine, cum am putea avea grijă de biata planetă?

E incredibil cum prostia a reușit să distrugă în câțiva anișori tot ce a clădit și creat omul mai de preț!

Generația decrețeilor , cea care a crezut că poate schimba lumea din temelii cu Dumnezeu alături, va pleca în curând lasând în urma sa un ultim și de neacoperit gol.

Suntem ultimii care am devorat - ascunși sub plapumă, furând lumină de la o lanternă prăpădită - cărțile copilăriei.

Cu foi rupte de atâtea recitiri, știam pe de rost pasaje întregi din „La Medeleni” și deși nu era cazul, replicile lui Scarlett

Suntem ultimii care am scos din minți străzi întregi cu strigăte de  „nenea, nu dați mingea?” și „tanti mama lui Arpi, vine Arpi jos?” cu joaca până noaptea târziu, când acasă ne aștepta fie o scatoalcă, fie o urecheală, dar inevitabil, căldură insuportabilă a locuințelor devenite în toiul vacanței de vară adevărate cuptoare, că... de, nu știam nimic de reabilitare ..

Plecăm încet - și odată cu noi, dispare acel „sărumânaaaaa” aruncat cu puterea oricărui cetățean întâlnit pe scara blocului, cunoscut sau nu. Azi e suficient să arunci un „bună!” din vârful buzelor țuguiate, cu ochii dați artistic pesta cap, în genul „ce favoare îți fac, bro…”

Pleacă în curând generația ce asculta - alături de părinți, ascunși în colțul bucătăriei – „Europa liberă” cu urechea lipită de un radio prăpădit, ce hârâia ca un bolnav tbc-ist înțelegând pe cât se poate - că trăia într-un non sens care. azi (ce oroare) începe să pară, de-a dreptul frecventabil.

Am fost copiii deprinși cu respectul, maturizarea înainte de vreme, aruncați în apă fără să știm să înotăm, că „doar așa să poată răzbi” , auzeam țipând de pe marginea bazinului…

Am fost adolescente leșinate de emoție că ne-am pupat la reuniune cu vreun drăguț cu un an mai mare, sperând în taină la un mai lent, feriți eventual de ochii lui dirigu

Mi-e tot mai greu să înțeleg lumea în care trăiesc și pun asta pe seama faptului că azi cartea a devenit un moft penibil și demn de dispreț.

Că a fi educat și cu un minim de cărți citite este doar o manifestare a unei slăbiciuni, în mințile netede ale celor care care decid soarta lumii.

Am devenit o adunătură de bipezi cu ochii țintiți în niște aparate obsedante, care fac dovada statutului social.

Am devenit niște biete marionete ale unor indivizi la fel de proști precum cei care, cândva, erau trecuți în clasa a cicea doar de milă.

Planeta întreagă este condusă de cei care nici să copieze corect nu erau în stare.

Iar noi suntem în top…

Și asta pentru că nu ne pasă de nimic .

Nu ne pasă de mizeria din jurul nostru pentru că nu trece de mizeria din noi.

Devenim din ce în ce mai limitați, sfârșind, probabil prin a emite sunete guturale, așteptând răspunsul la telefon.

Vom deveni maimuțe ce știu să guste.

Pe măsura ce prostia se înscăunează, transformăm în bășcălie tot.

Pentru că nu mai citim , nu lăsăm influențați de indivizi fundamentale idioți, dar care știu să mintă și să fie vocali, să nu promită ultimul telefon sau cea mai bună variantă de laptop.

Ne batem joc de țara asta zi de zi , de trecut și de oameni care au murit ca nu putem să nu îndopăm cu pizza și Coca Cola.

Viața se reduce la cât mâncăm, ce mașină cumpărăm, în ce zonă a globului ne pozăm pentru a muri de invidie vecinul de la parter.

Vom pleca și odată cu noi va pleca generația care asculta Pink Floyd și Led Zeppelin , dar dădea iama și la filarmonică și operă, îmbrăcați la patru ace, cu muieri ce arătau și se comportau ca niște doamne, cu bărbați cel puțin încălțați corect.

Se vor duce în curând, ultimele bastioane ale simplității și firescului.

ADRIANA STOICESCU

Featured

DIFERENTA

Am considerat că trebuie să distribui pe cât mai multe grupuri și pagini - pe care pe unele le administrez eu și pe altele nu - acel mic flaier cu Programul în câteva puncte pe care partidul SOS România <

BULIBASA PENTRU IASI

La locale, ieșenii nu au pe cine vota!

Zi de zi, pe str. Stejar sunt parcate în același loc niște mașini  particulare. În dreptul aceleiași case. O fi firmă, o fi loc de randevu, nu se știe exact.

Mihail Moldoveanu Tue, 05/21/2024 - 14:56
TARA FAGADUINTEI

Primesc pe privat un mesaj de la o prietenă de Facebook, prin care îmi spune că altă amică a ei i-a dezvăluit din surse apropiate  de la granguri din Poliție și Servicii că au în prezent o frenezie soră cu nebunia ca să-și pregătească o iminentă „evada

Gabriel Mihaila Sat, 05/18/2024 - 06:49

TRADATORII

Norocul meu în viață a fost că am învățat tot timpul din greșelile mele și ale altora... Am greșit poate o dată, dar niciodată a doua oară cu același lucru.

MAXIMA RUSINE

Sunt cât se poate de sincer cu voi.

M-am apucat să scriu acest articol cuprins de maximă indignare, ură și rușine în fața românilor .

Mihail Moldoveanu Sat, 04/20/2024 - 10:23
VREMURI NOI? IARASI NOI!

Este campanie electorală pentru „locale” din câte înțeleg... Prin oraș banere imense cu mutrele jnapanilor pe toate gardurile.

Gabi Mihaila Tue, 04/16/2024 - 07:26
SIMILARII LUI SIMIRAD

Când mă gândesc la faptul că există în prezent în Iași – cu drept de vot – Cetățeni tineri care nu au prins „primele alegeri libere”  din 1992 organizate de FSN, parcă mă apucă un fior pe șira spinării...

Gabriel Mihaila Sat, 04/06/2024 - 13:43
TEHNOCRATI MEDICALI

Dezbatere „servită”, cu dedicație, la BZI. Nu se cunosc sponsorii darului cu fundă roșie, dar aceia dintre noi cu puțină tăbăceală la creierul mic și stingher, au mirosit adresa.

Gabi Mihaila Thu, 04/04/2024 - 12:57

S I M U L A R E A

De multe ori ar trebui să lăsăm goana asta nebună cuprinsă de frenezia  banilor care fie că sunt foarte mulți, fie că sunt foarte puțini, ne ocupă mintea și ne comandă creierul fără să mai fim capabili să gândim puțin cu capetele noastre. Consecința?