Fata intunecata a DNA: incompetenta, coruptia si imoralitatea unor procurori anticoruptie

picture

• Proba incompetentei: 60% condamnari cu suspendare + 10-12% achitari = 70-72% rebuturi profesionale • Procurori si politisti corupti la cele mai inalte nivele ale DNA • Procurori anticoruptie arestati pentru fapte de coruptie • Procurori anticoruptie anchetati pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Procurori anticoruptie acuzati de implicare in trafic cu tigari • Cum a santajat SRI un fost procuror sef din DNA care a intretinut relatii adulterine cu o subalterna, care a recurs la avort • Cum a fost santajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrala a DNA pentru relatii homosexuale • Cum au facut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice si economice locale • Se amesteca binomul SRI-DNA in viata politica din Romania si urmareste controlul Parlamentului, Guvernului si Justitiei? • Pulverizeaza binomul SRI-DNA capitalul romanesc si favorizeaza capitalul strain? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comanda straina? • Necesitatea si urgenta unui audit asupra activitatii DNA • Lupta anticoruptie trebuie sa continue, dar trebuie sa fie bazata pe o politica penala structurata si eficienta, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente si concludente si, bineinteles, pe respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale •

Laura Codruta Kovesi – cariera de carton, la umbra minciunii si traficului de influenta

Dupa trei ani de la preluarea functiei de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in contextul scandalului provocat de dezvaluirile privind falsificarea raportului prin care a fost absolvita de acuzatiile de plagiat privind teza sa de doctorat, devine tot mai posibila implinirea predictiei ca Laura Codruta Kovesi ar putea fi ultima victima importanta a marii campanii anticoruptie declansate in Romania, facand o paralela cu soarta celebrului procuror/acuzator public Antoine Quentin Fouquier-Tinville, care a fost ultima victima a ghilotinei in perioada Marii Terori a Revolutiei Franceze. Apar tot mai multe date care converg spre ideea ca in jurul lui Kovesi a fost constituit in vara anului 2012 un adevarat grup infractional organizat la cel mai inalt nivel statal, in scopul absolvirii sale de acuzatiile de plagiat cu privire la teza sa de doctorat, care, culmea ironiei, a avut ca obiect combaterea crimei organizate. Un grup care si-a realizat scopul indeosebi cu „sprijinul de specialitate” al Serviciului Roman de Informatii, ca sa folosesc sintagma consacrata in comunicatele de presa ale DNA din ultimii ani. Pentru ca din grupul de lucru constituit in vederea albirii doctoratului Laurei Codruta Kovesi au facut parte, alaturi de un prim-ministru in functie (Victor Ponta), un ministru in functie (Mihnea Costoiu) si un om de afaceri controversat, dar apropiat (Sebastian Ghita), si sefii Serviciului Roman de Informatii, respectiv directorul George Maior si primul sau adjunct, generalul Florian Coldea. Este important de relevat ca cei doi sefi ai SRI au fost prezenti in corpore, alaturi de o sumedenie de subalterni, printre care generalii Viorel Voinescu si Dumitru Dumbrava, cu ocazia sustinerii tezei de doctorat de catre Laura Codruta Kovesi la Universitatea de Vest din Timisoara, probabil pentru a impresiona asistenta si, mai ales, comisia de doctorat. Un grup infractional organizat pentru salvarea unui procuror general?!

Daca creierul operatiunii de spalare a doctoratului Laurei Codruta Kovesi a fost generalul Coldea,despre care insusi fostul presedinte Traian Basescu a dezvaluit ca ar fi exercitat presiuni extraordinare in acest sens, iar bratul a fost omul de afaceri Sebastian Ghita, mai putin cunoscut este rolul jucat de fostul director al SRI, George Maior, actualmente ambasador la Washington. Maior a fost in realitate coagulantul grupului, respectiv liantul dintre membrii acestuia. Pentru ca Maior era seful ierarhic al generalului Coldea, era nasul de casatorie al primului ministru Victor Ponta, era partenerul lui Mihnea Costoiu in stiinte ale securitatii nationale si avea o relatie apropiata, chiar privilegiata, cu Sebastian Ghita. Conform unui ofiter care a detinut o functie importanta in SRI pe linie de protectie contrainformativa, Sebastian Ghita a fost in perioada respectiva omul de casa si feciorul bun la toate al directorului George Maior, asigurandu-i acestuia de la cosnita zilnica pana la profesori meditatori pentru copii. Este foarte posibil ca Maior a intermediat apropierea dintre Kovesi si Ghita, concretizata prin vizite la locuinta si la crama controversatului om de afaceri. Tot George Maior a intermediat apropierea dintre Laura Codruta Kovesi si doi politicieni foarte influenti in ultimii 10-15 ani, amandoi fosti ministri de interne, respectiv Ioan Rus, liderul Grupului PSD de la Cluj, nasul lui Maior la prima sa casatorie, si Gabriel Oprea, nasul lui Ponta la prima sa casatorie, devenit din „seful mafiei personale a lui Adrian Nastase” sluga preaplecata a lui Traian Basescu si a SRI. Pe langa toate acestea, Maior era si un apropiat al ambasadorului SUA la Bucuresti din perioada respectiva, Mark Gittenstein, cunoscut drept principalul sustinator si protector de peste hotare al actualului procuror sef al DNA.

Lasand la o parte acuzatiile de plagiat, care se impun a fi reverificate de urgenta si cu exigenta, au aparut o serie de aspecte grave care impun demisia sau demiterea lui Kovesi din functia de procuror sef al DNA. Laura Codruta Kovesi a declarat ritos ca s-ar fi prezentat in fata Comisiei tehnice de experti a Consiliului National de Etica cu argumente si documente concludente impotriva acuzatiilor de plagiat, dar deputatul Sebastian Ghita a aratat in autodenuntul sau ca aceasta comisie nu s-a intrunit niciodata, iar doi dintre cei trei membri ai acesteia au confirmat spusele sale, declarand presei ca nu au fost prezenti la comisia respectiva. Laura Codruta Kovesi a declarat ca nu a fost niciodata prietena cu inculpatul Sebastian Ghita, dar acesta a devoalat ca a avut zeci de intalniri cu actuala sefa a DNA la locuinta sa si la podgoria sa, la una dintre acestea fiind present si fostul premier Victor Ponta, care a confirmat. Mai mult, pentru a demonstra ca falsificarea raportului Comisiei tehnice de experti s-a facut cu stiinta si cu contributia Laurei Codruta Kovesi, Sebastian Ghita a prezentat un e-mail primit de la aceasta, de pe o adresa electronica secreta, cucuveauamov@gmail.com, prin care i-a solicitat modelul de raport in cazul lui Victor Ponta, si a declarat ca Kovesi a facut anumite adnotari cu mana proprie pe acest raport. Deputatul Ghita a mai devoalat ca Laura Codruta Kovesi a folosit aceasta adresa secreta de e-mail pentru a furniza anumitor jurnalisti informatii si documente din dosare instrumentate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de DNA, fapt care constituie un atentat grav la democratie si la statul de drept, fiind incalcate prezumtia de nevinovatie, dreptul la un proces echitabil si caracterul nepublic al urmaririi penale. Intre timp, folosind cel mai performant soft antiplagiat (iThenticate), o organizatie neguvernamentala specializata in depistarea plagiatelor, Asociatia Grupul pentru Reforma si Alternativa Universitara (GRAUR) din Cluj Napoca, a confirmat plagiatul lui Kovesi, demonstrand existenta a 11 incidente (surse) de plagiat, iar Grupul de Investigatii Politice (GIP) a constatat ca intinderea plagiatului se cifreaza la 50% (adica jumatate) din teza de doctorat. Cu privire la toate aceste aspecte grave, se impune ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa efectueze de urgenta cercetari sub aspectul savarsirii infractiunilor de furt intelectual (referitor la plagiat), initierea si constituirea unui grup infractional organizat, folosirea autoritatii si influentei in scopul obtinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, fals intelectual si complicitate la fals intelectual (referitor la intocmirea raportului de absolvire de acuzatiile de plagiat) si abuz in serviciu (referitor la furnizarea catre presa de informatii si documente din dosare penale de pe adresa electronica secreta cucuveauamov@yahoo.com).

Procuror general al Romaniei, fara procedura de selectie si fara experienta intr-o functie importanta

Nu putem trece cu vederea ca, la fel ca si doctoratul, toate numirile in inalte functii judiciare ale Laurei Codruta Kovesi stau sub umbra minciunii si a incalcarii legii si bunelor practici. Astfel, in toamna anului 2006, cand a fost promovata in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, functie in care a fost propusa de ministrul justitiei Monica Macovei si a fost numita de presedintele Traian Basescu, cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost aplicata nicio procedura de selectie, iar Kovesi nu a indeplinit criteriile normale de competenta profesionala. Monica Macovei a declarat ulterior ca la numirea lui Kovesi a fost aplicata o procedura riguroasa de selectie, dar din raspunsul primit la o interpelare adresata in acest an actualului ministru al justitiei Raluca Pruna (avand ca obiect „Procedura si criteriile de selectie a doamnei Laura Codruta Kovesi in vederea numirii in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie”), rezulta ca in 2006 nu a existat nicio procedura de selectie si ca Laura Codruta Kovesi nu a avut niciun contracandidat. Potrivit raspunsului invocat, criteriile de evaluare (selectie) a candidatilor pentru functiile de conducere la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, DNA si DIICOT au fost stabilite de abia prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii, Sectia pentru procurori, nr. 161/07.07.2011, care a fost modificata ulterior prin Hotararea nr. 105/02.04.2013. Traian Basescu a motivat spre finalul presedintiei sale ca ar fi numit-o procuror general al Romaniei pe „necunoscuta” Laura Codruta Kovesi intrucat i s-a spus ca a avut cel mai mare randament national in calitate de procuror sef al DIICOT Sibiu. Fostul presedinte a fost mintit pentru ca in anul 2006, in care Kovesi a fost numita procuror sef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT si a detinut aceasta functie timp de 9 luni, aceasta unitate de parchet s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unitati de profil, astfel ca in niciun caz nu se poate vorbi de un randament exceptional sau de o performanta profesionala deosebita.

In realitate, la data in care a fost numita procuror general al Romaniei (02.10.2006), la varsta de 33 de ani, Laura Codruta Kovesi avea 11 ani vechime in profesia de procuror, respectiv doar cu un an peste minimul necesar, dar nu avea nici macar un an vechime in functia cea mai importanta pe care a detinut-o anterior, respective in functia de procuror sef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT. Kovesi a fost numita sefa DIICOT Sibiu cu delegatie la data de 01.01.2006 si cu caracter definitiv la data de 01.07.2006. Nu este exclus ca aceasta promovare sa fi fost aranjata de promotorii si protectorii sai politici pentru a-i asigura piedestalul profesional pentru functia de procuror general al Romaniei. Cert este ca Laura Codruta Kovesi a devenit procuror general al Romaniei fara sa fi condus vreodata un parchet de pe langa o judecatorie, un tribunal sau o curte de apel. Totodata, este de retinut ca, la numirea in aceasta functie, Consiliul Superior al Magistraturii a avut in vedere, conform Hotararii nr. 213/27.09.2016, calificativul profesional „foarte bine” obtinut pentru anul 2004, desi ar fi trebuit sa aiba in vedere calificativul obtinut pe anul precedent, respectiv pe anul 2005. Problema este ca in anul 2005 Kovesi nu a detinut nicio functie de conducere si nu a obtinut probabil calificativul „foarte bine”.

Promovare cu sprijin politic, pe criterii clientelare

In conditiile in care nu a existat o procedura de selectie si nu au fost avute in vedere criterii pertinente si concludente de evaluare, se pune in mod firesc si legitim intrebarea daca a fost o simpla coincidenta ca Laura Codruta Kovesi a fost colega de an la Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca cu ex-premierul Emil Boc, seful politic al fostului ministru al Justitiei Monica Macovei, in calitate de presedinte al Partidului Democrat, si cu judecatoarea Monica Niculescu, care in 2006 era sefa de cabinet a lui Macovei si concubine a purtatorului de cuvant al Ministerului Justitiei, jurnalistul Dan Tapalaga. Sau ca a fost o simpla coincidenta ca secretarul general al Partidului Democrat, Vasile Blaga, care in perioada respectiva detinea functia de ministru de interne si era omul cel mai de incredere al presedintelui Traian Basescu, era in relatii de prietenie cu tatal lui Kovesi, Ioan Lascu, fost procuror sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Medias timp de 30 de ani.

In opinia mea, si afirm acest lucru de vreo cinci ani, Laura Codruta Kovesi a fost numita in functia de procuror general al Romaniei cu sprijin politic, in baza unor relatii si criterii clientelare, cu concursul fostului ministru al Justitiei Monica Macovei, al fostului ministru de Interne Vasile Blaga, al fostului presedinte al Partidului Democrat, Emil Boc si a fostei sefe de cabinet a lui Macovei, Monica Niculescu. In mod evident, pentru aceasta functie a fost ales un procuror tanar si necunoscut din provincie, care sa poata fi manipulat usor, in baza unor relatii apropiate cu principalii reprezentanti de atunci ai regimului Basescu instaurat in decembrie 2004.

Reinvestire cu aviz negativ de la CSM

In octombrie 2009, Laura Codruta Kovesi a fost reinvestita in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de catre presedintele Traian Basescu, la propunerea ministrului justitiei Catalin Predoiu, fara sa existe nici de data aceasta o procedura de selectie in cadrul careia sa fi fost avuti in vedere mai multi candidati. Mai mult, de data aceasta Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ reinvestirea sa, prin Hotararea nr. 440/24.09.2019, cu cinci voturi impotriva si doar unul pentru, dar ministrul justitiei si presedintele Romaniei nu au tinut cont de acest aviz negativ. Cu toate ca din Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii rezulta in mod clar ca Laura Codruta Kovesi nu indeplinea conditiile de exercitare a functiei de procuror general al Romaniei, activitatea desfasurata de aceasta in primul mandat fiind caracterizata prin lipsa de performanta si de viziune manageriala, scaderea continua a numarului de dosare cu finalitate judiciara si disfunctionalitati majore de comunicare si de cooperare in relatia cu CSM, sens in care au fost retinute urmatoarele:

Analizand propunerea formulata, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constata ca activitatea desfasurata de doamna Laura Codruta Kovesi, in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a caracterizat prin lipsa de performanta in exercitarea atributiilor manageriale privind organizarea eficienta a activitatii in cadrul Ministerului Public si inconsecventa in propunerile de reorganizare a acestui minister.

De asemenea, se retine ca, in exercitarea mandatului sau, doamna procuror general, in conditiile cresterii numarului de dosare solutionate, nu a reusit identificarea masurilor necesare pentru obtinerea unui numar crescut de cauze cu finalitate judiciara, acestea scazand continuu. Totodata, din raportul prezentat si interviul sustinut se desprinde lipsa unei viziuni manageriale privind organizarea si eficientizarea activitatii institutiei pe care o conduce.

Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constata existenta unor disfunctionalitati majore in relatia dintre doamna procuror general si Consiliului Superior al Magistraturii, reflectate in lipsa de implicare in adoptarea unor decizii de substanta vizand activitatea Ministerului Public, inclusiv prin neparticiparea, in mod constant, la sedintele Consiliului.

Mai mult, anumite puncte de vedere exprimate pe parcursul mandatului au denaturat anumite demersuri si activitati desfasurate cu buna credinta de catre Consiliului Superior al Magistraturii, atat in domeniul politicii de resurse umane, a controalelor efectuate de catre Inspectia Judiciara, cat si in materie disciplinara.

Pentru considerentele de mai sus, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii urmeaza sa avizeze negativ propunerea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti de reinvestire a doamnei Laura Codruta Kovesi in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie”.

Procuror sef la DNA, prin troc politic si trafic de influenta

In aprilie 2013 Laura Codruta Kovesi a fost numita in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, la propunerea premierului Victor Ponta, care detinea interimar si portofoliul de ministru al justitiei, in urma unui troc politic realizat prin intermediul deputatului PDL Elena Udrea, care a recunoscut ca a exercitat un adevarat trafic de influenta in vederea realizarii acestei numiri. Mai mult ca sigur ca au exercitat influente in acest sens si principalul protector al Laurei Codruta Kovesi, generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, al carui instrument devenise Kovesi, precum si directorul SRI George Maior, care era nasul lui Victor Ponta la casatoria cu Daciana Sarbu. Nici de aceasta data nu a fost aplicata vreo procedura de selectie, desi intre timp Consiliul Superior al Magistraturii stabilise criterii de evaluare prin hotararile susmentionate din 2011 si 2013.

In aprilie 2016 Laura Codruta Kovesi a fost reinvestita in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie de catre presedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justitiei Raluca Pruna si cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii. Nici de data aceasta nu a fost realizata o procedura de selectie dintre mai multi candidati, in pofida angajamentelor anterioare ale detinatoarei portofoliului justitiei. In acest sens, nu putem trece cu vederea ca la audierea sa de catre comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor si Senatului in data de 16.11.2015, in scopul acordarii avizului pentru investirea in functia de ministru al justitiei in Guvernul Dacian Ciolos, Raluca Pruna s-a angajat ca va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor sefi si ca reputatia profesionala, onestitatea si lipsa oricarui fel de suspiciune asupra persoanelor vizate vor fi principalele criterii pe care le va lua in considerare. De asemenea, nu putem trece cu vederea ca, intr-un interviu acordat ziarului Romania Libera in data de 16.12.2015, ministrul Raluca Pruna a precizat ca, din motive de transparenta, intelege sa faca publice criteriile de profesionalism, integritate si performanta referitoare la propunerile pe care le va face Consiliului Superior al Magistraturii si presedintelui Romaniei. Dupa nici trei luni doamna Pruna s-a sucit si a propus-o pentru reinvestire pe Laura Codruta Kovesi, fara a face publice criteriile de selectie si fara a face verificari minimale asupra reputatiei profesionale, onestitatii si lipsei oricarui fel de suspiciune asupra acesteia.

Reinvestita la un randament de 3% al DNA

Pe Kovesi nu o recomanda in niciun caz talentul sau reputatia profesionala daca avem in vedere ca, in cursul primului sau mandat, Directia Nationala Anticoruptie a inregistrat cel mai mare procent de achitari (12%), cel mai mare procent de pedepse cu suspendare conditionata (60%) si cel mai mare procent de nefinalizare judiciara, prin netrimitere in judecata (90%), rezultand un procent total de rebut profesional de circa 97%. Ceea ce inseamna ca, in pofida resurselor financiare si umane alocate Directiei Nationale Anticoruptie, precum si a increderii acordate de opinia publica acestei institutii, DNA a obtinut pedepse definitive la inchisoare cu executare in doar 3% din dosarele instrumentate, aceasta fiind eficienta reala de care ar fi trebuit sa tina cont doamna Pruna. Pe de alta parte, daca ministrul Raluca Pruna ar fi efectuat minime verificari asupra suspiciunilor de plagiat privind teza de doctorat a Laurei Codruta Kovesi, care au fost lansate in spatiul public incepand din anul 2012 si la care am facut referire in interpelarea invocata, ar fi putut fi evitat scandalul reizbucnit recent pe aceasta tema, care o afecteaza nu numai pe sefa Directiei Nationale Anticoruptie ci si institutia pe care o conduce si justitia in ansamblu.

Concluzia generala este ca Laura Codruta Kovesi a fost numita de patru ori, pe parcursul unui deceniu, in cele mai inalte functii judiciare (de doua ori procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de doua ori procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie) fara sa existe o procedura transparenta de selectie si criterii pertinente si concludente de evaluare, dobandind statutul inedit de etern candidat unic. Toate aceste numiri s-au facut, din pacate, la umbra traficului de influenta de sorginte politica si a falsului institutional. Intr-un interviu de inalbire aranjat recent cu publicatia Bloomberg, Laura Codruta Kovesi compara campania anticoruptie din Romania cu campania Mani Pulite (Maini Curate) declansata in Italia in anii 90 si se plange ca aceasta campanie este ridiculizata de presa si de clasa politica. Kovesi ar trebui sa ia aminte ca aceasta campanie devine ridicola prin ea insasi si datorita ei insasi, pentru ca incet-incet iese la iveala ca toata cariera sa, inclusiv doctoratul si absolvirea de plagiat, nu se datoreaza unor calitati si merite exceptionale, ci lui taticu’ (care i-a scris articole juridice, poate si un draft pentru doctorat, si i-a aranjat sa-si dea doctoratul cu prietenul si colegul sau de facultate si de procuratura, Viorel Pasca) si amicilor ei din clasa politica, serviciile secrete si ambasadele straine (care i-au asigurat promovarea si mentinerea in functii, au scapat-o de acuzatiile de plagiat si de alta natura, i-au ridicat o statuie mediatica si i-au asigurat protectie continua), fiind construita pe minciuna si trafic de influenta. Si, daca tot face comparatii cu campania anticoruptie din Italia, Kovesi ar trebui sa ia aminte ca celebrul sef al procurorilor antimafia, Antonio Di Pietro, a demisionat dupa ce a fost acuzat in presa de coruptie, respectiv de faptul ca a beneficiat de un credit bancar in conditii preferentiale.

Senator

Valer Marian

Grupul parlamentar: independent

Sedinta Senatului din: 18.10.2016

DECLARATIE POLITICA

 

PS. Voi continua cu o declaratie detaliata privind conexiunile Laurei Codruta Kovesi cu oameni politici si oameni de afaceri influenti, care au fost favorizati in mod permanent sau temporar de institutiile judiciare pe care le-a condus."

Featured

Franta va fi data afara din UE!? Aloo Frans Timmermans si Jean Claude Juncker

Franţa va fi dată afară din UE! Franş Timmermans şi Jean Claude Juncker se pregătesc să pună sub acuzare Guvernul francez pentru reprimarea violenta a demonstraţiilor pentru libertate, democraţie şi o viaţă mai bună în Franţa!