Tot ce publicăm și scriem în „Rechin de Bahlui” sunt opinii ale societății civile ADEVĂRATE, nu cea exponentă a unor ONG-uri finanțate cu anumite scopuri de dominație globalistă. Prin urmare vă rog să rețineți că articolele sunt vocea cetățenilor indignați ai acestei țări care strigă prin noi frustrările și nemulțumirile acumulate în ani către aceste jeguri umane care formează actuala clasă politică și instituțiile statului român, la fel de defecte, deoarece sunt conduse de oameni de aceeași teapă și nivel intelectual ca și cei din clasa politică.
Să vă dau doar un singur exemplu, dar ele sunt cu miile, cu zecile de mii...
După cum am mai scris pe contul meu, am luat pentru prima dată în viață de când fac cumpărături online, o țeapă. Am comandat o dronă „profesională” marca SONY, dotată cu 3 camere web de mare performanță (6K) și infraroșii, chiar, pentru filmări și transmisiuni video pe timp de noapte. Am găsit linkul aici, pe Facebook, ca multe alte produse pe care le-am cumpărat în timp fără probleme. Sunt mereu atent și chiar avizat la trucurile de pe internet, la escrocheriile care s-au înmulțit, dar produsul era prezentat ca o promoție a firmei SONY, care dorește să intre pe piața dronelor cu un gadget performant. Cunoscând performanțele acestei firme de la care mai am și alte produse electronice, prețul cerut la acest model - de 460 de lei - mi s-a părut rezonabil, poate cu puțin mai mic decât dacă nu ar fi fost vorba de o ofertă specială de promovare. Totuși țin să vă informez că sunt vulpe bătrână și întotdeauna când comand online îmi iau niște măsuri de precauție și fac capturi de ecran cu linkul site-ului de pe care comand ca și confirmarea comenzii. „Nu se știe de ce și când am nevoie”...
După ce am lansat comanda și am capturat ecranul, m-am pus pe așteptat să primesc un apel telefonic de confirmare sau un email cu același scop. Așa eram și avertizat în ofertă, că voi primi aceste contactări. Nu a fost nimic din acestea, iar asta mi-a trezit suspiciunea. Totuși, nu îmi ceruseră să achit online contravaloarea produsului, deși dacă sunt corect, cred că aș fi făcut asta. Ok...
Am înțeles din start că acest produs poate să nu se afle într-un depozit din România, ci poate unul din UE sau dinafară (China ex.) și poate dura livrarea comenzii chiar 2-3 săptămâni. Pregătisem suma de bani cash să achit coletul. Într-o zi, nu eram acasă și mă sună Curierul că îmi livrează coletul. Trecuseră deja cca 10 zile. Îi spun că este soția acasă și să livreze. Soția a achitat contravaloarea de 460 lei la confirmarea mea și când am ajuns și am desfăcut coletul am găsit un produs jucărie cu numele generic de „dronă” – deci nu pot spune că mi-au trimis elicopter sau vapor – dar ca valoare și performanțe tehnice sau aspect, nu valorează decât maximum 50 de lei... Am închis cutia și am depozitat-o pentru viitor. Imediat am căutat pe eticheta produsului primit și am depistat că expeditorul - cu niște inițiale de firmă internațională - a depus coletul către Curierul care are depozitul într-un mare oraș de lângă granița de Vest din România... Atunci am dedus că cel care a inițiat escrocheria poate să nu fie un cetățean român, dar cu siguranță are conexiune în România unde livrează obiecte de mică valoare ca să mențină afacerea vie și să dea cât mai multe tunuri. Prin urmare, detectivul din mine a căutat imediat pe Net o adresă online a Poliției din orașul românesc de la granița de Vest. Cu încredere, am compus o Reclamație în care am detaliat situația cu fotografii ale capturilor de ecran avute și cu rugămintea de a demara cu celeritate cercetări, că plătind ramburs, firma de curierat trebuie să plătească persoanei ce a depus coletul pentru livrare. Ghinionul meu de cetățean român a fost că acel e-mail l-am transmis de ziua de Sf. Andrei, când „este închis și la Poliție”, fiind în zi liberă băieții. Ei și așa sunt năpăstuiți, nu li se plătesc salariile la vreme, sunt prea puțini și față de numărul dimensionat cu zgârcenie, chiar, și mulți au fost și bolnăviori când au fost copii.
Adresa de pe site-ul acelui Inspectorat de Poliție județean suna cam în sensul acesta: cabinetpoljud@... Prin urmare, adresa de contact făcută publică de instituție, ar fi adresa de la cabinetul Chestorului de poliție care este Șeful Inspectoratului respectiv! „Bă, ești prost?” - s-ar întreba Firicel sau Celentano. Nu, nu sunt nebun... „chiar și-așa”...
Pe loc am înțeles că nu am nicio șansă să fi fost cineva în birou la capătul firului de contact și că abia luni, 4 decembrie se vor aduna timid la serviciu după o minivacanță de mahmureală și plăceri. Ok, aștept. Trece o zi, trec două și nimic! Nu doream să spună nimeni că deja au prins și dezorganizat banda de escroci și să-mi spună numele către cine să fac Plângere pentru recuperarea prejudiciului, însă mă așteptam cum este de exemplu la MAI sau chiar la Avocatul Poporului dacă te adresezi, să primești instantaneu aproape, un email de răspuns în care ți se confirmă primirea petiției tale și ți se dă un număr de înregistrare despre care poți face referință ulterior. Deja s-a inventat pe lume un asemenea Program IT și există și în România! Aici... Nexam! Nema! Senki se! Nothing!
Mai scriu un e-mail cu titlul „revenire” și reiterez situația adăugând că aș dori să-mi confirme că au primit reclamația mea și că au repartizat-o cuiva oarecare să se ocupe, ba chiar am găsit și am adăugat link-ul inițial căruia i-am dat curs. Nici de această dată nu m-a băgat nimeni în seamă, ba chiar cred că m-au băgat cu siguranță în altă parte. Neștiind în ce situație mă aflu și indignat de tratamentul acestui Inspectorat județean de Poliție care este o instituție a statului român - menită să slujească pe cetățenii săi contribuabili - m-am adresat plin de încredere onor Ministerului Afacerilor de Interne, căruia i-am trimis și dovada emailurilor cu care m-am adresat acelui IJP. Evident, făcusem capturi de ecran. De la MAI am primit a doua zi un e-mail cu confirmare de primire la reclamația depusă.
Însă ieri....ieri când eram la dializă și cu o mână imobilizată, mă sună telefonul mobil cu un număr care nu era în agenda mea, iar cum așteptam să fiu sunat de un curier de marfă, cu chiu cu vai reușesc să răspund. Aud vocea unui bărbat cam țâfnos când se adresează unui petent, îmi spune numele lui - pe care oricum nefiind clar și răspicat nu l-am reținut – fără să-și decline calitatea, dar care mă ia „din prima” la rost că „ați reclamat la MAI că ați depus o plângere la noi și că nu ați primit niciun semn sau număr de înregistrare. Vă aduc la cunoștință că Poliția nu face corespondență cu petiționarii și reclamanții, nu avem personal care să se ocupe de așa ceva, iar dumneavoastră ați făcut 30 de plângeri pe același subiect și ne-am înregistrat cu tot atâtea reclamații!”
Prinzând o scurtă pauză când tipul a respirat ca să-și ia avânt, am răspuns cu calm: „păi luați-le pe rând și rezolvați-le.” Apoi i-am tăiat macaroana chiar de lângă buza de jos și i-am completat pe când ăla rămăsese siderat: „îmi pare rău, sunt la dializă. Vă urez succes și o zi bună!” Am închis și apoi m-au luat nervii. Norocul tipului a fost că eram chiar la dializă și nu mă puteam desfășura în stilul meu de cetățean indignat, care sunt pe deasupra și un „justițiar de serviciu”.
Adică cum dragă cetățene care ești tu ca și mine, un cetățean al acestei provincii europene care se mai numește încă prin minune România? O instituție a statului român care are menirea să te apere pe tine ca individ de fărădelegile altor semeni, care se laudă cu sloganul „Siguranță și încredere”, nu este capabilă să îți confirme că ai depus o reclamație? Adică mai scriam eu o reclamație către MAI dacă îmi spunea un sistem electronic pe loc că „reclamația mea s-a înregistrat ca lucrare cu nr....din data...”? Eram eu nebun să-mi mai pierd o jumate de oră din viață să scriu superiorilor cașchetelor de la IPJ? Nu, dragii mei, dar aici se vede câtă considerație au toate instituțiile statului – mai ales cele județene – față de contribuabil. Să nu care cumva să-i deranjezi, că ei au treburi serioase și importante de rezolvat, nu au ei timp să răspundă oricărui dobitoc care reclamă orice! Nu pot înțelege cum la cabinetul comandantului unei Unități Militare care îți dă o adresă de e-mail de contact, unde nu scrie pe site că în zilele de sărbătoare este închis la Poliție, nu stă niciun tovarăș milițian capabil să răspundă la un e-mail, sau care să fie capabil să transmită cu celeritate unei subunități din subordine o posibilă urmă de acțiune asupra unui grup infracțional organizat!? Pentru că asta reiese din atitudinea nestimatului care m-a sunat pe mine să mă emoționeze până la lacrimi că ei „nu fac corespondență cu cetățenii”. Dar ce mama dracului faceți bă, că de fapt noi nu vedem și nu simțim pe nicăieri că faceți ceva din ceea ce ar trebui să faceți?
Nu-i știu gradul, nu-i știu funcția. O fi fost chestorul însuși, nervos că i-am dat pe cap o lucrare pe care nu mai poate să o arunce în fundul sertarului după ce a aflat acum și Bucureștiul, era un șef de cabinet al dânsului, cu grad de agent principal sau de inspector pus să apere cu strășnicie liniștea domnului Chestor, nu știu, dar știu că au dat de mine într-un moment al vieții mele când nu iubesc pe nimeni și nimic din ceea ce are legătură cu corupția existentă în Poliție și în Justiție.
MIHAIL MOLDOVEANU
