Norocul meu în viață a fost că am învățat tot timpul din greșelile mele și ale altora... Am greșit poate o dată, dar niciodată a doua oară cu același lucru.
De multe ori ar trebui să lăsăm goana asta nebună cuprinsă de frenezia banilor care fie că sunt foarte mulți, fie că sunt foarte puțini, ne ocupă mintea și ne comandă creierul fără să mai fim capabili să gândim puțin cu capetele noastre. Consecința?
Un vechi proverb spune „fă-te trate cu Dracu până treci puntea”. Evident, dracul o păzește și nu lasă să treacă decât pe cine vor mușchii lui. Prin urmare ne-am înfrățit cu SUA, UE și NATO.
De la bun început autorul acestui articol se declară TOTAL în favoarea reintroducerii armatei obligatorii pentru băieții deveniți majori, imediat ce termină studiile obligatorii și imediat după absolvirea PRIMEI facultăți - cu forma de stadiu red
De câteva zile – în special în ultima săptămână – trompetele din AUR coclit ale Propagandei sunt puse să învețe și să interpreteze în buclă o partitură nouă.
„Azi, după 20 de ani de cariera, am clacat in clasa. Am preferat sa ies din clasa, ca sa nu plesnesc pe cineva. Azi mi-a ajuns cuțitul la os. Elevii au ajuns la un grad de nesimțire si tupeu maxim.
Vreau să vă atrag atenția asupra unui aspect aparent fără importanță, dar care ne arată cât de înfricoșați și de disperați sunt azi toți ticăloșii care au pus masiv umărul la distrugerea României, începând mai ales cu venirea în fruntea statului nazist-globalist al sasului Klaus Werner Jo
Norocul meu în viață a fost că am învățat tot timpul din greșelile mele și ale altora... Am greșit poate o dată, dar niciodată a doua oară cu același lucru.
Când mă gândesc la faptul că există în prezent în Iași – cu drept de vot – Cetățeni tineri care nu au prins „primele alegeri libere” din 1992 organizate de FSN, parcă mă apucă un fior pe șira spinării...
Dezbatere „servită”, cu dedicație, la BZI. Nu se cunosc sponsorii darului cu fundă roșie, dar aceia dintre noi cu puțină tăbăceală la creierul mic și stingher, au mirosit adresa.
De multe ori ar trebui să lăsăm goana asta nebună cuprinsă de frenezia banilor care fie că sunt foarte mulți, fie că sunt foarte puțini, ne ocupă mintea și ne comandă creierul fără să mai fim capabili să gândim puțin cu capetele noastre. Consecința?