Curând va înnopta devreme ...
In miezul zilei, timpul ne va cerne
fulgi din aripă de înger trist
şi-un zgomot surd: o uşă s-a închis...
Fugar, un ciob de lună va luci
atât cât ține zborul lin al unei păpădii,
Pluti-vor norii în bătăi de vânt,
ducând spre zări un sacru jurământ ..
Si nuferi albi vor înflori din noi
în lac de lacrimi, adânc săpat in doi;
Târziu, cânta-va dorul prin stihii.
Nici eu, nici tu, la cântul lui nu vom veni...
TATIANA PAVEL
AMINTIRI
Îmi bate-ncet o amintire-n stâlpul porții
Cu gânduri albe rătăcite-n buzunare,
Să-mi tulbure din somn, În miezul nopții,
O dragoste lăsată-n urmă... la păstrare...
De ce te-ntorci cu-aceleași vechi chemări
Ce-au stins încet, lumina unei lumi pierdute?
Eu rătăcesc pe-un alt drum, în depărtări
Şi-n partea stângă, bat doar clipele trecute...
Cândva,am fost în dans nebun de dor, o zi,
Când cerul ne-a-nvelit în haina lui de nori;
Eram copii lunii fără griji... doar fantezii,
Pe-o margine de vis pierdut în depărtări...