IN TENEBRELE JUSTITIEI "INDEPENDENTE", DESFIINTATI DNA-ul!!! Daca unui general cu patru stele i se poate intampla asa ceva, ce i se poate intampla unui om obisnuit?

picture

În Octombrie 2014 am plecat la Paris, pentru un examen medical, la Spitalul American. Doar ce am ajuns la locul de destinaţie şi am fost apelat de domnul Panaitescu, pe atunci subcomisar, astăzi comisar şef, poliţist judiciar la DNĂ, care m-a informat că domnul procuror DNA Pancescu a dispus, prin Ordonanţă, începerea urmăririi penale împotriva mea, că am calitatea de suspect într-un dosar, şi că se va face o percheziţie domiciliara, iar eu am la dispoziţie o jumătate de oră să-mi trimit avocatul să asiste. I-am spus unde mă găsesc, deşi domnia-sa ştia foarte bine, fusesem doar monitorizat permanent, inclusiv prin MONSAT. Mai mult, au programat percheziţia în aşa fel încât eu să nu pot fi prezent şi să nu îi incomodez în derularea planului elaborat în acest sens. L-am întrebat de ce sunt acuzat, dar a refuzat să îmi spună. Nu a fost nicio problemă, am aflat imediat de la cei din media, care primiseră toate detaliile şi care m-au apelat să le dau un punc de vedere. Nu aşteaptă însă sosirea avocatului, o cohortă de indivizi mascaţi înarmaţi până în dinţi se năpusteşte în curtea mea, iar apoi în casă. Acolo dau peste soţia mea, care, luată prin surprindere, sub ameninţarea pistoalelor mitralieră, purtate de nişte namile mascate, care răcneau din toţi bosogii că o împuşca dacă nu se culca pe podea, se prăbuşeşte pe fotoliul existent în holul de la intrarea în locuinţă. Se aude ceva asemănător şi la bucătărie, unde fata care matură era ameninţată în acelaşi mod, şi somata să lase din mâna armă atât de periculoasă, adică matura. Nici nu se dumireşte bine soţia ce se întâmplă, că alţi indivizi, fără să spună ce cauta acolo, se năpustesc în dormitoarele de la etaj. Într-unul din ele zăcea soacră-mea, care era bolnavă şi se deplasa foarte greu. Sărmana femeie s-a speriat aşa de tare când i-a văzut pe invadatori, încât a rupt-o la fugă pe scară, parcă nici nu atingea treptele, strigând cu disperare: "Săriţi..., saaaariti.., au venit hoţii.., au venit călăii..., ne prăpădesc...!" La fel au procedat şi în locuinţa fiicei mele Ana-Maria, unde se năpustiseră cu furie în camera copilului acesteia, ce e drept care reprezenta un real pericol pentru ei, cu toate că avea doar doi ani. Cu greu au fost convinşi să îi lase pe părinţi să ia în braţe copilul, care se speriase aşa de tare încât plângea să leşine. După un timp, după ce s-au convins că fiinţă din faţa lor nu este atât de periculoasă pe cât îşi închipuiau, au cedat rugăminţilor tatălui de a-şi scoate cagulele şi a părăsi rolul de sperietoare pentru copil.

A sosit şi avocatul meu, le-a cerut mandatul de percheziţie, a constatat că în el era trecută o altă adresă, îmi pozacomunica acest aspect, iar eu îi spun să permită să se facă percheziţia şi în aceste condiţii. De fapt percheziţia începuse de mult, doar se năpustiseră în toate încăperile în acelaşi timp, fără a da posibilitatea membrilor familiei să îi asiste, cu siguranţă aveau de "plantat" tehnica de interceptare. Primii care au intrat au fost cei de la SRI, care au început să caute microfoane şi sonde optice prin pereţii sufrageriei. Soţia i-a întrebat ce cauta, ca să le pună la dispoziţie ceea ce doreau, dar ei au preferat să scotocească prin toate lucrurile personale. Probabil primiseră informaţii la fel ca americanii în Irak şi căutau rachete nucleare şi arme chimice. După mai multe ore de căutare asiduă, procurorul asistat de şeful grupului SRI, îi cheamă în curte pe şefii echipelor care făceau perchiziţia şi aceştia îl informează că nu au găsit nimic. Vădit supărat şi preocupat, le spune acestora să continue căutările că nu se poate să nu găsească ceva. Este şi imprudent, se lăsase întunericul şi nu observase că la câţiva paşi mai încolo se aflau doi membri ai familiei care auziseră fără să vrea întregul dialog. Spre dimineaţă s-a terminat percheziţia, au luat tot ce se putea lua, şi au plecat. Au luat calculatorul meu, tableta, telefoanele mobile. La fel au procedat şi cu fiica mea Ana-Maria, căreia printre multe altele, i-au luat calculatorul în care avea instalat programul "AutoCAD", ea fiind arhitect, luându-i posibilitatea de a munci şi a-şi asigura cele necesare existenţei. M-a apelat din nou domnul Panaitescu şi m-a întrebat când revin în ţară. I-am răspuns că ajung în Bucureşti după cinci zile şi că mă voi prezenta la sediul DNA pentru audiere. A spus că este OK şi că mă aşteaptă. Văzând însă cum se derulează lucrurile, am decis să renunţ la examenul medical şi să mă întorc imediat în ţară. Fiind cu un mijloc de transport auto am reuşit să revin în România doar în două zile. Am anunţat avocatul că sosesc mai devreme cu trei zile şi l-am rugat să comunice acest lucru celor de la DNĂ, ceea ce a şi făcut. După intrarea în ţară, mi-am pregătit bagajul şi le-am spus celor care mă însoţeau să nu se sperie dacă vom fi opriţi pe drum de către cei de la DNA şi voi fi luat şi dus cu mandat la sediul acesteia. Ştiam că nu au găsit nimic la percheziţie, deşi nu asistasem şi nu văzusem procesul verbal, nu îmi făceam probleme pentru că în casă nu aveam nimic care să fie folosit împotriva mea şi cel mai important ştiam că sunt nevinovat. Cum am anticipat, aşa s-a şi întâmplat. Am fost oprit la intrarea în Sibiu, şi preluat de o maşină a DNA. Nu înţelegeam de ce au făcut acest efort să vină până la Sibiu, de ce au făcut risipă de timp şi bani, când puteau foarte simplu să mă aştepte la intrarea în Bucureşti, mai ales că după ce am plecat din Franţa am lăsat pe mobil activat programul de stabilire a locaţiei pentru că cei de la SRI şi DNA să ştie în orice moment unde mă aflu şi care este itinerariul de deplasare. Oricum ei o puteau face şi fără sprijinul meu, dar am zis să simplific lucrurile. Nu pot să nu menţionez faptul că ofiţerul de poliţie judiciară, un comisar şef, care m-a însoţit în maşină până la sediul DNĂ, a avut un comportament civilizat, manifestând respectul necesar, chiar precizându-mi că nu şi-a luat cu el nici cătuşele şi nici armamentul, ştiind că sunt o persoană responsabilă şi care nu va crea probleme. A încercat însă cu insistenţă să mă convingă să dau declaraţie când ajung la procuror, să cooperez cu ei, spunându-mi că avocaţii doar încurca lucrurile pentru a-ţi lua cât mai mulţi bani. L-am aprobat şi i-am spus că aşa o să procedez, fiind convins că nu au nicio probă şi vor să aibă ceva la dosar, adică declaraţia mea. Văzând că accept propunerea, s-a luminat la faţă şi a sunat la Bucureşti la cineva căreia i se adresă cu apelativul "ŞEFA". Cum nu era greu de imaginat cu cine vorbea, am plusat în direcţia care-l interesa şi i-am spus că doresc o cooperare deschisă şi deplină cu ei pentru rezolvarea imediată şi legală a situaţiei. Ulterior a mai fost apelat de câteva ori de "ŞEFĂ" pe care a asigurat-o că totul este sub control şi că lucrurile sunt rezolvate. Am ajuns la sediul DNĂ, o mulţime de camere de la diverse televiziuni, focalizate spre mine, reporterii se îmbulzeau şi îmi puneau care mai de care întrebări. Deja pe toate canalele de ştiri se dădeau informaţii certe că am fost arestat, că sunt vinovat de o faptă penală deosebit de gravă, adică de trafic de influenţă, şi că voi primi ani grei de puşcărie. În fond despre ce era vorba. Eram acuzat că am făcut demersuri să îmi angajez fiica arhitect la o firmă privată de arhitectură. Unde vedeau ei caracterul ilicit al faptei nu pot să vă spun. Vă pot prezenta doar faptul că era aceasi situaţie cu cea în care mergeţi pe bicicleta pe un drum privat şi vă opreşte poliţia şi va cere permisul de conducere, iar pentru că nu îl aveţi va face dosar penal că v-aţi permis să conduceţi un vehicul fără permis. Dar să revenim la momentul anterior. Chiar dacă aş fi dorit să le răspund, nu puteam să o fac pentru că am fost condus imediat spre poarta de contot tehnic antiterorist aflat la intrarea în instituţie. Am fost condus într-un birou, unde sigur era tehnica de înregistrare şi unde m-am întâlnit cu avocaţii mei, şi ei vădit marcaţi de situaţie. Le-am spus în câteva cuvinte despre ce este vorba şi atunci li s-au descreţit frunţile. Specialişti de prim-rang, avocaţii m-au sfătuit să nu dau declaraţie decât dacă mi se prezintă dosarul, de fapt ceea ce şi eu gândisem în urma dialogului cu însoţitorul din partea DNA. Am intrat în biroul procurorului Pancescu, unde se aflau şi doi ofiţeri de poliţie judiciară. Mi s-a prezentat Ordonanţa de începere a urmăririi penale, şi faptele de care sunt acuzat, iar apoi mi s-a solicitat să dau declaraţia promisă, anchetatorii având un comportament decent, total diferit de ceea ce îmi închipuiam eu. Am răspuns că dau declaraţia, dar după ce mi se prezintă dosarul. Toţi au rămas consternaţi, nu le venea să creadă că le cer aşa ceva, parcă îi lovisem în moalele capului. După câteva minute ne-au rugat să mergem pe hol şi să aşteptăm acolo, fiind supravegheaţi de un ofiţer de poliţie judiciară. La un moment dat am observat ceva agitaţie şi l-am recunoscut pe şeful grupei de poliţişti care trebuia să mă ducă la "Beciul Domnesc" şi care le dădea dispoziţie subordonaţilor, vădit supărat. Am solicitat să mi se permită accesul în biroul procurorului unde în geanta aveam o sticlă cu suc, spunând însoţitorului că îmi scade glicemia şi că pot intra în comă hipoglicemica dacă nu consum ceva dulce. A mers cu mine în birou şi i-a spus procurorului despre ce este vorba şi nu pot să nu vă relatez despre surprinderea pe care am avut-o când s-au oferit ei să mă servească cu suc şi o felie de tort. Am acceptat sucul şi le-am mulţumit frumos. Când să ies din birou, m-au oprit şi, profitând de absenţa avocaţilor, au încercat să mă determine să le spun cine este persoana din DNA care m-a informat despre diverse evenimente. Le-am răspuns că nu există o asemenea persoană, şi am ieşit. După câteva minute, ecipa de poliţişti a plecat, se făcuse târziu, aproape miezul nopţii, supăraţi că au aşteptat atâtea ore. Am fost chemaţi în biroul procurorului. Mi-a spus că nu poate să îmi prezinte dosarul, şi a început să dicteze procesul verbal. I-am răspuns că aştept ordonanţa de reţinere pentru 24 de ore, ca să nu mai ţinem oamenii să aştepte şi că oricum văd dosarul a doua zi la instanţă. A spus că nu îmi va fi prezentat dosarul pentru că nu voi fi reţinut, că sunt liber să plec şi că nu a luat niciun fel de măsuri în ceea ce mă priveşte. Am plecat din sediul DNA fără să răspund reporterilor care îmi baraseră drumul. Deja pe majoritatea televiziunilor reporterii îşi puneau problema dacă nu este un balon cu aer, făcut doar pentru imagine şi pentru a fi condamnat de opinia publică. La câteva zile am fost chemat pentru percheziţia informatică. Am fost surprins de faptul că se ceruse mandatul la o instanţă inferioară celei competente, adică un mandat total ilegal, dar nu am spus nimic, lăsându-i pe cei care au făcut-o să îşi dea seama de gafa inadmisibilă la un ssemenea nivel. Nici acum nu au realizat acest lucru. Cartea, bat-o vină...!!! Au trecut aproape cinci ani şi nu s-a mai lucrat nimic în dosar, doar eu continuând să fiu suspect şi "penal" aşa cum îi place să spună Herr Iohannis. Văzând că nimeni nu doreşte finalizarea anchetei, am cerut avocatului să le facă o solicitare în scris şi, în caz că nu se iau măsuri, să îi chemăm în judecată, să îi oblige instanţă. În urma demersului nostru au audiat trei persoane, două dintre ele care nici nu mă cunoşteau, şi văzând că nu găsesc nimic de ce să se agate, au dispus, prin ordonanţă, pe 17 Iulie 2019, clasarea dosarului. După 5 ani, timp în care am fost "SUSPECT" şi PENAL", s-a clasat dosarul meu cu Art. 16 lit. b şi c, adică fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, nu există fapta penală şi nu există probe...!!! Explicaţia pe care am primit-o: "O înlănţuire de întâmplări nefericite". Aceasta este JUSTIŢIA "INDEPENDENTA" pe care o protejaţi, Herr Iohannis, o justiţie care a intrat cu bocancii în intimitatea şi în casa mea, care mi-a terorizat familia de parcă aş fi fost cel mai mare criminal, o justiţie care a încercat să compromită imaginea unui General cu patru stele, unul dintre fondatorii sistemului de apărare şi siguranţa naţională, militar care s-a pus în slujba scestei tari încă de la vârsta de 14 ani când a păşit pe porţile Liceului Militar, şi care nu şi-a permis să dezonoreze niciodată uniforma militară şi armata din care a făcut parte, şi al cărui comandant, din nefericire, sunteţi. Pentru toate acestea, cei vinovaţi trebuie să răspundă, de la procuror, la judecătorul care a aprobat mandatul de percheziţie, fără să aibă un minimum de indicii că s-a săvârşit o faptă penală, şi până la cei de la SRI, care şi-au permis să intre ilegal în locuinţa mea, fără a-i eluda pe cei care le-au ordonat să o facă. Pentru toate acestea autorul moral este blestemul care a lovit România, adică Preşedintele ei, care nu a văzut şi nu vede abuzurile din justiţie şi ale celor care o păstoresc, cei din SRI. Ce spuneţi, Herr Iohannis, am dreptate sau nu... Sper să nu vă trebuiască timp până ce vi se încheie mandatul ca să citiţi şi să înţelegeţi ce am scris în această postare....!!! Dacă unui general cu patru stele i se poate întâmpla aşa ceva, ce i se poate întâmpla unui om obişnuit, a cărui vizibilitate publică este foarte redusă şi ale cărui şanse să i se facă dreptate sunt practic inexistente... Din acest motiv a venit decizia mea da a aduce la cunoştinţa publicului aceasta speţă, să audă şi să vadă şi cel din fruntea statului, pe care pare că l-a lovit "SURDĂ" şi "ORBUL GĂINILOR"...

General Dumitru Iliescu

Featured

PIRANHA DE BAHLUI

Ce o să citiți mai departe și ce veți fi puși să cunoașteți, nu găsiți pe toate drumurile...

Gabriel Mihaila Sat, 03/09/2024 - 14:14
EL SALVADOR SE SALVA! SLAVA!

Presedintele El Salvador respinge elitele si reconstruieste tara

Ce se întâmplă dacă un președinte al unei națiuni s-ar ridica radical împotriva elitelor malefice și s-ar reconstrui națiunea, astfel încât oamenii să prospere?

Gigi Petrovan Mon, 02/26/2024 - 06:19
„LA MIEZUL NOPTII VA CADEA O STEA!”

Acest lucru nu s-a mai întâmplat pâna acum... si va schimba totul!

Niciodată până acum nu a existat o asemenea manifestare a întunericului pe Pământ.

Gigi Petrovan Sun, 02/25/2024 - 08:53
POPA GÂDEA PREDICA APOCALIPSA LUI PUTIN

MOTO: „La Gâdea la poart

Gabriel Mihaila Sat, 02/24/2024 - 14:48
FENOMENUL DAN PURIC

Un vechi proverb spune „fă-te trate cu Dracu până treci puntea”. Evident, dracul o păzește și nu lasă să treacă decât pe cine vor mușchii lui. Prin urmare ne-am înfrățit cu SUA, UE și NATO.

Gabriel Mihaila Thu, 02/22/2024 - 09:53
TEMA DE DIRIGINTIE – DAVID SORENSEN

Are omenirea nevoie de o alta pandemie, pentru binele nostru?

lucru poate suna îngrozitor, dar

Gigi Petrovan Tue, 02/20/2024 - 08:02
DIFERENTE

S-au tăvălit în chinuri „deontologii”, de ziceai că îi exorcizează popa de la Tanacu, după interviul pe care

Gogu Orlando Thu, 02/15/2024 - 11:45

INTROSPECTIE

Ce mi-aș spune dacă aș fi cel mai bun prieten al meu?

Cu siguranță, mi-aș spune adevărul, pentru că mi-aș vrea binele dezinteresat.

Tags