Pe cine sa ma sprijin?

sjdjfhgdf

La masă... auzit-am vestea crudă

Că mâine vine, sigur, un notar

Ca să semnez, cu mâna-mi tremurândă,

Vânzarea casei, prunul din hotar...

 

Din ochii goi simțeam, curgând pe-o nară,

O lacrimă... și-am tresărit în gând,

M-am ridicat! ...și am ieșit afară

Și-așa bătrân am început să plâng.

 

Copiii m-au privit ca pe-o legumă,

O umbră tristă pe acest pământ:

Pe cine să mă sprijin... lume bună?

Așa lipsit de forța și cuvânt!?

 

Demult, eu port aceeași pălărie,

Și aceeași haină ruptă într-un cot,

Doar inima tresăltă-n bucurie

Văzând, că mi se-nalță un nepot...

 

Și nici că-mi pasă de a mea avere,

De dragul lor, voiam ca Dumnezeu,

Să mă tot țin-o vreme în putere,

Să văd odraslele prin jurul meu...

 

S-aud, ades' cum mă tot strigă - tată!

La stradă să mai ies, din când în când,

Să mai salut, vecinii pe la poartă,

Că-mi trece rostul - voi muri-n curând -

 

Și-n spre eterna mea călătorie

Gătit... cu ortul agățat de mâini,

Voi păși trist, spre marea-mpărăție,

Unde cu toții, ne vom ști - stăpâni!

 

Dar, azi, mă doare sincer a lor faptă,

Va trece vremea, poate... și-n curând,

S-or tângui de greul va da roată;

Mă vor striga și-acolo în mormânt:

 

"Pe cine să mă sprijin, dragă, tată?

Când sunt atât de singur, pe pământ!"

Rodica Rădița Răpeanu

Tags

Featured