Pacienti condamnati la moarte de neglijenta sistemului sanitar iesean

Clostridium Difficile

Viața pacienților este pusă în pericol în mod deliberat, săvârșindu-se fapte prevăzute și pedepsite de legea penală - respectiv abuz în serviciuneglijență în serviciu cu consecințe deosebit de grave (decese, cam multe), cât și zădărnicirea combateri bolilor - toate acestea în formă continuată.

Vă voi expune doar trei cazuri (numărul e mult mai mare) pe care le consider relevante acestei relatări. Pentru început, să vă spun cum a început totul...

În anul 2018, luna octombrie, la câteva zile după ce am început serviciul la BGS MEDICAL-transport pacienți dializă, mă aflam în cursă (în județ) când am fost sunat de șeful meu zonal Andrei Păvăleanu, care mi-a adus la cunoștință faptul că la spitalul Parhon se află un pacient la rezerva 9 care așteaptă să fie transportat la centrul de dializă (ca fapt divers, la acea dată între Centrul de dializă și spital era o distanță de vreo 20 de metri). După ce termin cursa, mă duc în spital să-l iau pe pacientul respectiv pentru a-l transporta la Centrul de dializă. Aici dau peste o asistentă cu care sunt vecin, o salut și o întreb unde este rezerva în cauză și pacientul respectiv... aceasta mă întreabă mirată: „cum, așa ai venit?”

  • Eu: dar cum trebuia să vin, la costum?
  • Ea: pacientul are CLOSTRIDIUM DIFFICILE în formă severă și a fost refuzat de ambulanța națională cât și de colegi tăi, de dimineață așteaptă să fie dus iar ambulanța de la infecțioase, încă nu a ajuns.
  • Eu: cine mai știe despre asta?
  • Ea: toată lumea.
  • Eu: asta e, îl iau.

Îmi este adus pacientul cu căruțul de invalizi la mașină. Îl ajut să urce și plec spre centru, adică cei douăzeci de metri au devenit vreo sută și ceva prin ocolire pe strada principală, practic, aproximativ un minut de mers cu mașina. În acest timp, pacientul cu lacrimi în ochi se chinuia să-mi îndese în buzunar 50 RON pe motiv de mulțumire că nu am refuzat transportul, dar am refuzat banii. Însă acest pacient - fără voia lui - mi-a contaminat mașina. Toți pacienții care au atins zonele atinse de acesta au luat bacteria... atât el, cât și alți cinci pacienți au plecat într-un loc mai bun (cel cu verdeață) unul după altul...

Degeaba comentam, toate vociferările mele pe acest subiect deveneau peste noapte pedepse pentru mine, care constau în curse lungi și grele din toate punctele de vedere: curse capăt de județ, pacienți cu multe complicații și drumuri infernale (mai ales pe vreme rea). Dar, cel mai revoltător aspect al acestui caz nu este bacteria, ci ăsta: pacientul în cauză este introdus în programul de dializă și devine pacient pe mașina mea (aceasta este explicația expunerii celorlalți pacienți care s-au infectat). Odată ce a devenit pacientul mașinii, eu trebuia să-l transport la dializă, după care, la domiciliu; aici m-am întâlnit cu revolta.

Într-o seară, soția acestuia - cu lacrimi în ochi - încerca să se scuze de bacteria deținută de către soțul ei pe motiv că din spital i s-a spus că este vina ei pentru că nu a spălat bine roșiile cu care i-a făcut salata. M-au apucat dracii instant... cine v-a spus asta? Un medic de la Parhon. „scuipați-l între ochi și dați vina pe mine, îmi știți și numele și numărul mașinii. Până și portarul știe că la Parhon este focar de Clostridium Difficile.”  Să-i pui pe creier sentimentul de vinovăție unei femei ce a trăit o viață alături de omul iubit, că din cauza ei el pleacă dincolo... e deja prea mult.

Pacientul în cauză este fostul primar de la comuna Victoria, Iași. Dumnezeu să-l ierte.

Al doilea caz, 2019Stănescu Costache, pacient dializat și totodată deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași. Acestuia i se aprobă o întrerupere de câteva luni a pedepsei, pe motive medicale. În această perioadă devine pacient pe mașina condusă de mine. Cu ocazia investigațiilor medicale efectuate la Parhon, pe lângă tratamentele administrate, i se „administrează” și bacteria minunată, respectiv CLOSTRIDIUM DIFFICILE. Datorită vociferărilor mele este internat la Infecțioase Iași. Ca la noi la nimeni... termenul dat de instanță a expirat când acesta se afla internat la Infecțioase Iași. De acolo l-au ridicat în vederea reîncarcerării cu tot cu CLOSTRIDIUM DIFFICILE. Ca o paranteză, simptom comun la această bacterie: diaree abundentă și stări de rău cu febră.

După 48 de ore este adus cu mașina Penitenciarului Iași la Centrul de dializă, ocazie cu care observ că polițiștii îl țin de mâini, acesta fiind și cu cătușe (protocol standard)... dar iar m-au apucat dracii... era clar pentru mine faptul că polițiștii nu cunosc problema pacientului. Îl abordez pe unul dintre ei și îi spun că nu este indicat să-l atingă pe pacientul Stănescu Costache, iar cătușele ar trebui dezinfectate cu clor înainte de a le pune înapoi în toc, întrucât bacteria în cauză este bacterie de contact și foarte rezistentă.

La început erau foarte circumspecți, dar după ce le-am pus în mână documentele ce îmi susțineau afirmația, s-au cam albit la față, pe bună dreptate... nu un șofer trebuia să le aducă la cunoștință acest fapt. Dacă în penitenciar s-a extins contaminarea, nu am de unde să știu. Dar, a venit și pandemia... cu aceeași diaree este internat la Spitalul CFR Iași și decesul este despre... covid 19. A fost predat familiei, în sac. Dumnezeu să-l ierte.

După transportarea acestui pacient, s-au mai contaminat vreo șase; deja numărul morților era de competența compartimentului criminalistic, dar nu în România...

Pentru a înțelege și cel de al treilea caz, sunt necesare două clarificări: una despre bacterie și alta despre traiul meu pe mașina BGS.

Fragment din articolul COMPLICE LA CRIME (1) (rechindebahlui.ro) scris de Titi Tibincu. Articolul complet se poate citi aici (click).

Notă: Pentru comentarii și mesaje vă așteptăm pe pagina noastră de facebook (https://www.facebook.com/rechin.is) sau ne puteți scrie la adresa de e-mail admin@rechindebahlui.ro

Featured

S I M U L A R E A

De multe ori ar trebui să lăsăm goana asta nebună cuprinsă de frenezia  banilor care fie că sunt foarte mulți, fie că sunt foarte puțini, ne ocupă mintea și ne comandă creierul fără să mai fim capabili să gândim puțin cu capetele noastre. Consecința?