CONFESIUNI CU SIMONA POPA:
Am atatea să vă spun...
mi-ar trebui încă 5 ani să fac introducerea ....
Azi am ajuns la concluzia că și eu și voi ... prietenii mei minunați, ne-am pierdut 30 de ani din viață apărând drepturile nemernicilor care ne-au" condus" țara asta minunată, fără s-o iubească...și când spun asta ,jur că spun adevărul ...
Îmi pare rău că mulți dintre ai mei au plecat în țintirim, fără să apuce statutul de pensionar...
De altfel cred că nici nu merităm....
Prea indolenți, prea nepăsători prea proști și prea lași...
Mereu ne-a fost frică de ceva , de cineva...de umbra noastră și am lăsat să se ducă dracului tot ce am construit înainte de '89 noi toți ăștia știrbi, pișeciosi, prea tradiționali, prea credincioși, prea citiți, prea simțiți, prea am fi vrut să ne creștem nepoții...și să-i ținem pe genunchi...să-i dăm ,,cu calul,, și să-i ridicăm în tavan cu un ,,hopa mare,, ...râzând și plângând în același timp de bucurie....
Au trecut 30 de ani și nu am făcut nimic pentru noi, pentru viitorul celor care azi au devenit #cuoricevretivoi ...
30 de ani, au trecut în vrajbă, ură, crime, atrocități de neimaginat ...
Nu stiu când ne-a fost bine?! Am avut oare 1-2 ani în care să fim ....oameni?!
Am avut ....podul plin de promisiuni ...
Îmi aduc aminte cum ,,privatii” și ,,patronii” își băteau joc de angajați...
Legea este doar pentru noi, ei erau dumnezei...dacă voiau îți plăteau contribuțiile, dacă nu voiau nu la plăteau, dar de oprit din mizeria de salar îți opreau, iar când aveai nevoie la doctor, spital, constatai că nu sunt plătite ,de luni de zile sau de ani de zile...am pățit..
Erau multinaționale și trebuiau deranjate ...
Altfel, ,,pa și pu la toată lumea" dacă îți trecea prin cap să -i întrebi ,,de ce ?"...erai halit ...
Anii au trecut, și am iesit la pensie, eu una pe targă...cu AVC hemoragie, am avut noroc de bani și doctori buni și poate Dumnezeu mai avea planuri cu mine ...
Și a avut destule ...
Colegii mei, prietenii mei, si ai mei din familie nu au mai apucat...au plecat înainte de 60 de ani...rupti de muncă și umiliți...
Acum voi ăștia mici cu # în suflet și ură viscerală, (care nici macar o strofa din imnul țării in care v-ați născut nu stiti !) voi, sunteți setați..să distrugeti tot ce atingeți ...
Voi veți fi cobaii globaliștilor pe care i-ați pus în scaune înalte ...și tichii de mărgăritar ...
V-ați gândit vreodată, cum de a supraviețuit poporul ăsta atatea secole ?!
Nu. Nu v-ați gândit, fiindcă VOI nu ați mirosit pământul ăsta mănos , voi nu cunoasteti istoria țării ...dar ce vorbesc eu acum?! Voi nu vă cunoașteți neamurile de sânge....nu vă iubiți părinții, bunicii , nu vă iubiți nici pe voi si nici pe copiii voștri...
Noi, adică eu și prietenii mei, părinții voștri, bunicii voștri, suntem generatia de aur și argint...puțini din voi vă veți urca pe podium pentru medalia de bronz ...
Sper să înțelegeți, metaforele mele ...
Acum îmi păzesc bărbatul să nu moară în întuneric....si e greu, fiindcă pentru prima oară îl mint ...că o să fie bine ...și la vară zugrăvim casa...și mergem la copii, afară, să ne vedem nepotul ...
Nu apucă, pensia ...aia la care a contribuit 43 de ani...
Câțu, se simte ,,luat la mișto,, Și voi, cei care îi lăudați...și ales, prin vot securist, nu apucați nimic ...
Poate doar ce atârnă! Din cer voi râde de voi împreună cu cotzoharlele mele și conașii mei, plini de umor inteligent !
Am început să scriu articolul ăsta de ieri, azi e gata ...
Merg , acum la ,,împăratul Japoniei” (buda) care mă strigă cu ochii ....
Imi spune ...doamnă...fiindcă a uitat cine sunt ...
E norocos , că are cui spune ...
Voi , nu veți avea...pun pariu pe viata mea ...
Haidi , pa ...
Un șut în koor e un pas inainte ...
,, Oare la ce etaj locuiesc ...mortii?" mă întreabă...împăratul Japoniei ...
Ati auzi, bă?! Câțuleeee ....praful de voi toți...
Bani! Desființați bă pensiile noastre muncite, luați tot, ce vreți ....oricum nu aveti cum să trăiți, să cheltuiți ce ați furat TOȚI, în 30 de ani ...pun pariu ...pe viață mea ...