Au trecut două zile de atunci, așa că nu vă pot da amănunte, dar în mare așa a fost.
Sună telefonul. Bună ziua, bună ziua ... Sunt de la firma Bla bla bla, facem un sondaj politic, aveți timp?
N-aveam, dar am acceptat de emoție, că știți că am naturelu simțitor și nu puteam s-o tratez cu refuz pe doamna.
Așaa ... și începe să mă sondeze!
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri ... cunoașteți stilul!
J”de mii de întrebări, ÎNTOTDEAUNA primul nume era ... ați ghicit din prima, că doar nu degeaba sunteți prietenii mei : Codruța! Restul? Umplutură! Werner, Cioloș, Orban ... Ba! La europarlamentare, primul era Rareș. Dacă trebuie să întrebați „Care Rareș?”, vă rog frumos să vă retrageți discret din listă.
Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă era ori Dragnea, ori Tăriceanu. NICIODATĂ împreună!
Răspunsul meu era invariabil : ori Dragnea, ori Tăriceanu! Restul? Cîh!
Eeeeei, dragii mei, și ajungem la ultima întrebare! „Care din aceste persoane credeți că vă reprezintă : Laura Codruța Koveși, Klaus Werner Iohannis, Dacian Cioloș sau Ludovic Orban?” „Niciunul!” „Dacă nu-mi dați un nume, nu pot valida sondajul!” zice ea aspră. „Îmi pare rău, nu pot fi reprezentată de niciuna dintre aceste persoane, al căror loc este la pușcărie!!!”
„Am înțeles. Bună ziua!” Și-a închis brusc. Înainte de-a apuca s-o întreb de la ce unitate de sondaje era ...
Acuma, sincer, mie îmi pare rău c-am supărat-o. Dar și mai rău îmi pare că n-am apucat să-i închid sondajul cu clasicul „Raț ai dreaq de securiști”!
ANA-MARIA HOMEAG
