Pe la prânz îmi vine o idee genială: ia hai să fac o salată boeuf (fără boeuf, ca de obicei!), fac inventarul produselor din posesie și constat că îmi mai trebuiesc cartofi, morcovi, țelină și mere. Număr (repede) banii: opșpe lei și cinj de bani. Îmi ajung dacă mă duc la Penny S, că-i mai ieftin. Mă târâi până la magazinul cu pricina și încep șopingu. Aproape terminasem, când văd salată iceberg - mare și frumoasă - la cinci lei bucata. Până acum două zile era pipernicită și costa ochii din cap, respectiv șapte lei. Când mă uit mai bine, văd eticheta de sub ea, cum că dacă o iei după ora nouășpce, ai reducere cincizeci la sută! Acostez o lucrătoare să mă conving că-i adevărat ce scrie acolo. Zice că da, că dacă așa scrie, așa e!
Eeeeeeee, păi stați așa, mai pun înapoi în galantare din leguminoase și-mi păstrez zece lei să dau lovitura seara... Adică patru bucăți la zece lei e chilipir curat! Deja îmi ploua în gură, că-mi place salata asta de mor!
Mă întorc acasă și încep să păzesc ceasul. La șase jumate mă îmbrac și-o iau șontîc-șontîc spre țara făgăduinței. Mai agăț o vânzătoare cu aceeași întrebare (aparent) stupidă, cum că dacă e valabilă promoția. Mă asigură că ce-i scris acolo-i cioplit în piatră. Înșfac patru bucăți și mă duc la casă. Prevăzătoare, o informez pe casieriță despre promoție. Ea scanează salata și zice că nț, că-i arată cinci lei bucata! Eu că nu, că nu se poate. Ea, optimistă, zice că se poate! Îl cheamă pe șeful de tură care se duce la raft, citește despre promoție, se scarpină în cap și are o revelație. Aaaaa, nu mai e valabilă, au uitat fetili să scoată cartonașul.
Dacă tot venisem, iau două bucăți ca să rezolv și cu banii și o pornesc spre casă.
Cam tot drumul le-am urat sănătate, viață lungă, bucurii ...
ANA-MARIA HOMEAG
