IUBIREA CE VA DAINUI, STATUIE.

BHGFGHJKGFFF

Și acum, voi vrea a plânge

După toamnele târzii

Ce-au prins în suflet amintirea

Iubirii, cu odăi pustii.

Și o să-mi fie dor de toate

Chiar de-au rămas nemobilate...

Și o să-mi fie dor de tine,

Pierdut haihui printre destine

Și o să-mi fie dor de noi

Și o să simt ca pe-o trădare,

Furtunile cu vânt și ploi!

O! timpule!

Tu vei dori s-aluneci

La fel de lin ca mâinile prin mâneci

Și vei dori ca eu să fiu în stare

Să mă predau trăirilor finale.

Cu neputință și cu nepăsare,

Dar nu uita, că nu am pace

Când pică gândurile-adânc

Și nu găsesc un sprijin pe pământ...

Atunci, când amintirea va lovi în noi

Cu fiecare clipă care suie

Înaltul, ne va returna apoi

Iubirea ce va dăinui, statuie.

CATI LUNGU.

Tags

Featured

S I M U L A R E A

De multe ori ar trebui să lăsăm goana asta nebună cuprinsă de frenezia  banilor care fie că sunt foarte mulți, fie că sunt foarte puțini, ne ocupă mintea și ne comandă creierul fără să mai fim capabili să gândim puțin cu capetele noastre. Consecința?