INTELECTUALITATEA TURMEI MEDICALE

xdhfggdgh

La sfârșitul anilor optzeci, în Statele Unite a fost făcut un experiment pe un eșantion de 289 de copii, perfect sănătoși, copii care au fost expertizați, pe rând, de către trei grupe de medici oreliști. S-a optat pentru acest control nu întâmplător, ci urma constatării faptului că la vârsta adolescentină și pre adolescentină îmbolnăvirile gripale erau însoțite frecvent de mărirea ganglionilor.

În urma expertizei - la care au fost supuși toți cei 289 de copii - colectivul medical alcătuit din medici de elită, specialiști în domeniu, au găsit un număr de 112 copii ce prezentau toate simptomele amigdalitei, respectiv: dureri în gat, dificultăți la înghițire, noduli limfatici dureroși la nivelul gatului, pete galbene sau roșii pe amigdale, noduli limfatici măriți și altele. Drept urmare, medicii au recomandat ca toți cei 112 copii să fie operați de amigdale.

Grupul de 177 de copii găsiți drept sănătoși în urma primei testări a fost trimis să fie investigat de un al doilea grup de experți. În urma investigațiilor, 59 de copii au fost diagnosticați ca având amigdalită, diagnosticul fiind însoțit de o recomandare cât se poate de clară: intervenției chirurgicală și extirparea amigdalelor.

Următorul grup de 112 copii, diagnosticați drept fără probleme de către cele două comisii medicale, au fost trimiși la o a trei comisie, care făcând, investigațiile de rigoare, a găsit că 52 sau 53 de copii din cei 112 sufereau de amigdalită. A urmat și recomandarea previzibilă: urgența intervenție chirurgicală.

 Pornind de aici, ce concluzii am putea trage legate de pandemie și de expertizarea populației?

 Una din concluzii ar fi aceea că specialiștii au dat dovadă de prea mult zel, exagerând în mod conștient, dar și inconștient simptomele.

Faptul că diagnosticele au fost puse de un grup de medici și nu de o singură persoană, a arătat printre altele, faptul că din dorința de a-și arăta conștiințele în fața colegilor de breaslă, marja de eroare a diagnosticelor date de grupul de medici, a fost mult mai mare decât dacă testarea ar fi fost făcută de un singur specialist.

Apoi în cadrul experimentului a mai intervenit și un alt factor: efectul placebo, care s-a manifestat la un pol negativ, contribuind la infestarea prin sugestie a subiecților găsiți la primele două teste sănătoși. Nu s-a putut stabili procentul de contaminare indus la nivelul mentalului colectiv. Se presupune că a fost unul semnificativ.

NICHITA  DANILOV

Featured