Îți scriu Julieta din spital,
Lovit de-o cruntă tragedie,
De fel, sunt foarte punctual,
Dar, iată-s la ortopedie!
Veneam așa, ca de-obicei,
Plin de speranțe deșănțate,
Cu greu, pe frig și pe polei,
Cu flori, și cu o scară-n spate.
Nici lună plină nu era,
Și parcă bănuiam eșecul,
Văzând că-n colț, pe strada ta,
S-a ars probabil iarăși, becul.
Precum o cârtiță de orb,
Și cu mișcările confuze,
Urcam pe scară să îți sorb,
Iubirea de pe-a tale buze.
Am renunțat la serenadă,
Deja mă apucase frica,
Când pe balcon, subit, pe coadă,
Probabil ți-am călcat pisica.
Un urlet se-auzi spontan,
Trezind vecinii adormiți,
Iar eu, greoi, căzui morman,
Cu fundu-n cactușii-nfloriți.
L-am auzit pe tatăl tău
Luându-și flinta dintr-o ladă
Așa că am sărit în hău,
Chiar dacă nu era zăpadă.
În gips, cu fundul ciuruit,
Îți scriu acum să știi și tu
Că te iubesc nemărginit...
Semnat, Romeo Motague.
VALENTIN DAVID
...........................................
Of, nu ştiam de ce nu vii
Şi eram tare-ngrijorată!
Te-ntreb, în stare ai să fii,
Să ne mai întâlnim o dată?
Şi cine te-o fi pus să pleci,
Pe aşa vreme de urgie,
Cu-atâta gheaţă pe poteci
Cu scara-n spate?... of, vai mie!
Şi pe-ntuneric ce cătai?
Ştiai că becu-i ars de-o lună
Pe strada noastră unde ai
Spart becu' tu, cu o alună.
E drept că şi eu aşteptam,
Tot în balcon în frig şi vânt,
Cu pisicuţa mea eram,
Când prăbuşi-te-ai la pământ.
De un' să ştiu că te-ai grăbit,
(Eu aşteptam o serenadă)
Că pisicuţa a fugit,
Şi c-ai călcat-o rău pe coadă?
Săraca tare-a mieunat,
De-a auzit-o chiar şi tata.
Şi imediat s-a înarmat,
Să-şi apere de moarte fata.
Te-am auzit când ai urlat,
De ai trezit toată suflarea.
În cactuşi ai aterizat
Şi mare îmi mai fu mirarea,
Când ţi-am văzut fundul complet
În cactuşi încoţopenit.
Eu, Julieta Capulet
Te voi iubi şi ciuruit...
VIOLETTA PETRE
