Ești atât de frumoasă, femeie,
când ploaia în ochii tăi s-ascunde,
dar tu ești muză și speranță,
durere și suferință,
enigmă și dilemă.
Ești atât de poezie, femeie,
când privirea-ți zboară spre înalt,
pe drumul mătăsii,
printre nisipuri mișcătoare...
și dorul te doare și toate te dor.
Ești atât de femeie, femeie,
când mugurii îți înfloresc pe sâni,
când dragostea te înconjoară
și lacrimile-ți curg precum fluviile,
și doar cerul e mai înalt decât tine...
Ești atât de frumoasă, femeie!
PETRONELA ALEXA