DURERILE FACERII

jhgdhhd

O doamnă din Botoșani -  Angela Grindei, după numele contului – mă  ceartă într-un comentariu nervos la un articol publicat de RECHIN DE BAHLUI sub semnătura Luminiței Arhire, că am folosit o expresie licențioasă la distribuirea articolului cu pricina... Recunosc aici și acum că folosesc adesea termeni și cuvinte dure, expresii chiar la limita bunului simț, pentru că RECHIN DE BAHLUI este o revistă a „vulgului”, a gloatei, a mulțimii anonime plină de frustrări și de ură împotriva tuturor acelora care au făcut posibilă asemenea umilință, după „revoluție”...

Revista a fost gândită și creată tocmai în scopul de a fi o tribună a orișicui, o poiană în care lumea să poată să strige orice, să se descarce, să fie pe înțelesul tuturor, de la intelectualul rafinat, care de obicei scrie cu subînțeles și cu ironie mai fină, sau mai directă, până la omul simplu, la agricultor, la taximetristul sau la curierul care îți aduce la ușă o mâncare sau o pereche de șosete comandate online.

Asta scrie desigur și în capitolul „DESPRE” al site-ului, dar câtă lume are inteligența, determinarea și curiozitatea să deschidă acest capitol?

I-am răspuns acelei doamne la comentariu, politicos și nu agresiv, pentru că am intuit imediat că este o persoană educată și cu bun simț, doar că s-a lăsat pradă instinctului și reacției de moment și nu a înțeles că RECHIN DE BAHLUI este cu totul altceva decât o trompetă de Botoșani sau de altă localitate, care manipulează permanent cu cuvinte „politicaly correct”, dar cu un limbaj de lemn sculptat acum cu unelte moderne și adaptate vremurilor.

Lumea s-a învățat cu jigodiile, le vede zilnic la TV, le ascultă perorațiile tâmpe și a ajuns să înțeleagă acest limbaj scuipat idiot din vârful limbii române și să creadă deja că acesta este un standard de deontologie profesională.

I-a sărit în apărare spre amuzamentul meu o altă stimată doamnă din orașul moldav, presupunând că probabil suntem jurnaliști cu facultatea făcută la o universitate privată... Aici a ajuns comunismul cu față umană să sculpteze caractere, să catalogheze oameni...

Scriu acest articol în speranța că stimata doamnă Angela Grindei - care a declarat în alt comment că urmărește cu plăcere articolele publicate pe singura Revistă adevărată a Societății Civile din România, dar a rezolvat problema dându-mi block - ca să nu mai apar în News feed-ul dumneaei! Mă amuză, dar și mă întristează. Doamna Angela habar nu are de când duc eu o muncă de furnică și de Sisif să realizez acest proiect, de când muncesc să adun în jurul meu oameni valoroși anonimi sau personalități publice neimplicate politic, pentru a publica poziția dumnealor într-un loc cu mare vizibilitate!

Ne lăsăm pradă prea ușor aparențelor, suntem superficiali, suntem nepăsători cu problemele adevărate care ne amărăsc viața și nu vedem pădurea din cauza unui copac de la marginea ei.

Vom continua în același stil consacrat deja, vom continua să vorbim românește așa, „pe șleau”, ca să citească și să înțeleagă și omul cu mai puțină educație și erudiție și să fie atras de cuvânt, că de la ascuțimea limbii pe buzele subțiri, unse cu snobism, s-a tras fuga de citit și neplăcerea de carte. Sunt fericit că avem o audiență din ce în ce mai mare, că ne citesc români de pe tot globul, din Canada în Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Africa, America de Sud și evident, Europa și până mai ieri, chiar și din Botoșani....

MIHAIL MOLDOVEANU

Featured