Trăim în plin război mondial. Dar nu este un război al unor națiuni contra altora, este un război nimicitor și pervers, declanșat de către toate guvernele lumii împotriva propriilor popoare. Obiectivul este nimicirea aproape completă a omenirii și transformarea puținilor supraviețuitori în sclavi mancurtizați. Războiul acesta surd și nemilos scapă înțelegerii multora dintre noi, întrucât este mascat. Toate măsurile luate ÎMPOTRIVA popoarelor sunt prezentate ca fiind luate pentru PROTEJAREA populației. Avem o șansă unică, aceea de a vedea pe viu cum se construiește acest gigantic eșafodaj de minciuni și manipulări pentru alimentarea și înfăptuirea genocidului planetar. Totodată, este și un cumplit ghinion, noi fiind chiar prezumtivele victime. Dacă primele două măceluri mondiale au fost oarecum clasice (deși au fost complet artificiale, fiind orchestrate de forțe oculte suprastatale), măcelul acesta este diabolic de inovativ. Acum nu mai este nevoie de armate greoaie, de armament zgomotos și poluant (că doar trebuie salvată planeta, nu-i așa?), acum se folosesc „elitele" plantate la conducerea fiecărui „stat independent" pentru asasinarea economică și biologică a propriilor popoare.
Naivii își fac speranțe deșarte despre himerice „relaxări" viitoare, promise de guvernanții trădători. Curată pierdere de vreme și de energie! Cred că trebuie să ne pregătim bărbătește și să ne înarmăm cu mult curaj, până acum am parcurs doar etapa de încălzire, ce-i mai rău de-abia de-acum urmează. Relaxările pe care vi le promit acești asasini seamănă cu deschiderea fălcilor crocodilului. Acesta nu-și deschide fălcile pentru a-și elibera prada, ci pentru a a-i aplica fulgerător o mușcătură și mai puternică, din care victima să nu mai poată scăpa. Ăștia ne sunt „conducătorii", în toată lumea „civilizată" și „democratică", lupi în blană de oaie, crocodili și rechini, asasini ai propriilor popoare.
Este extrem de limpede, toate guvernele și „elitele conducătoare" din „lumea liberă" și-au pierdut orice urmă de legitimitate și credibilitate, sunt doar niște grupări mafiote de crimă organizată, având ca principală misiune exterminarea propriilor popoare, la comanda forțelor oculte globaliste, cărora le-au predat sufletele lor mizerabile și le-au jurat credință veșnică.
Ca atare, toți cetățenii de bună credință și care-și mai iubesc țara și poporul din care fac parte, au nu doar dreptul, au chiar datoria sacră de a porni la luptă împotriva celor mai turbați dușmani ai țării lor, proprii guvernanți trădători. Cetățenii trebuie să se organizeze și să lupte prin orice mijloace, până vor reuși arestarea criminalilor trădători, punerea sub acuzare, judecarea și condamnarea lor la cea mai puțin poluantă pedeapsă, eliminarea din rândul oamenilor. Aici se impun două precizări.
1. Popoarele se află în pericol iminent de extincție generalizată. Această agresiune fără precedent în istorie le oferă popoarelor dreptul sacrosanct la LEGITIMĂ APĂRARE. În consecință, cetățenii au dreptul și obligația morală de a-și aresta guvernanții trădători. Numai că judecarea trădătorilor nu mai poate fi lăsată în seama sistemelor clasice de (in)justiție, putrede de corupție și de slugărnicie până-n măduva oaselor. Judecarea trădătorilor trebuie făcută doar de către Tribunale Speciale Populare, constituite ad-hoc. Acestea trebuie să judece cu dreptate, fără patimă sau părtinire, respectând principiul „Dura lex, sed lex”.
2. În statele unde pedeapsa capitală a fost în mod ticălos abrogată, se impune reintroducerea urgentă a acestei pedepse. Numai că, la fel ca și în cazul sistemelor de (in)justiție, și puterile legislative din toată lumea „liberă și democratică” sunt doar niște mlaștini sulfuroase, putrede de corupție și de trădare în favoarea forțelor oculte globaliste sataniste. Și oricum, membrii trădători ai acestor sisteme legislative ar fi deja în imposibilitate de a mai vota ceva, ei înșiși fiind arestați și în așteptarea judecății populare.
Ce posibilități practice sunt pentru a scăpa de asasinii de la putere? Desigur, nu sunt prea multe și toate implică riscuri enorme și sacrificii imense. Dar trebuie să fim conștienți că lipsa unei strategii și a unei acțiuni energice, în așteptarea vreunui ajutor venit din cer, echivalează cu sinuciderea colectivă. Dumnezeu ne va ajuta dacă și noi vom acționa. Să luăm pe rând fiecare posibilitate.
1. O răscoală populară masivă, izbucnită inițial într-o țară mare și puternică, de preferat într-una în care cam toți cetățenii dețin arme de foc. Știți vreo asemenea țară? Dacă da, înseamnă că sunt șanse să se și întâmple. Odată ce s-ar obține un succes notabil în acea țară, extinderea răscoalei la nivel planetar ar fi o chestiune de zile sau săptămâni. Totuși, deși această variantă este spectaculoasă - să ne imaginăm numai câtă distracție și satisfacție am trăi văzând pe opresorii actuali cum ar fugi disperați, ca niște șobolani încolțiți - este totodată și cea mai puțin de dorit. Evenimentele pot derapa foarte ușor, ajungând chiar sângeroase, și în fruntea mulțimii dezlănțuite pot ajunge diverși impostori, ce ulterior pot deturna și confisca revolta populară în folosul lor personal, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în istorie.
2. O lovitură militară de stat. Această variantă pare a fi preferabilă oricărei alteia. Se poate face în liniște, fără costuri materiale mari și fără vărsare de sânge, întru-n timp extrem de scurt. Un bun exemplu poate fi și lovitura de stat foarte recentă din Birmania (Myanmar). Nu ne putem pronunța asupra beneficiilor sau neajunsurilor acestei lovituri militare, informațiile sunt aproape inexistente, apropo de altă mlaștină sulfuroasă ce va trebui asanată, cea a „presei libere și independente”, câinele de pază al plutocrației. Deși această variantă prezintă avantaje enorme față de prima variantă, lovitura militară de stat implică și riscuri pe măsură. La putere pot ajunge niște psihopați chiar mai periculoși decât cei actuali. Dar nu trebuie luată în calcul această variantă decât cu titlu de inventar. În eșaloanele superioare ale armatelor, la fel ca și în cazul eșaloanelor superioare ale oricăror structuri oficiale de putere, au fost promovate numai slugi obediente, nulități trădătoare, vânduți și corupți până la ultima lor celulă.
3. Constituirea de Mișcări Justițiare Cetățenești, cu scopul de a aresta și pedepsi pe toți trădătorii aflați în slujba forțelor oculte globaliste. Aceste Mișcări ar duce la constituirea de State Paralele în fiecare țară și renașteri morale profunde ale fiecărei societăți. Dacă nenorociții din serviciile secrete au avut tupeul și aroganța de a înființa state paralele criminale, de ce n-ar avea și cetățenii dreptul de a înființa State Paralele Legitime? Diferența dintre aceste state paralele ar fi ca de la iad la cer. Statele Paralele Cetățenești ar avea misiunea de asanare a societății prin pedepsirea exemplară a tuturor trădătorilor, după care ar trebui să înlocuiască toate vechile instituții oficiale, infestate de corupție și de trădare. Această variantă pare cea mai inteligentă și cu șanse reale și autentice nu doar de a stopa genocidul, ci de a produce, poate pentru prima data în istorie, o autentică Revoluție, fără păpușari și dirijori. Evident, dacă vreodată se va reuși această Revoluție, condiția necesară și obligatorie pentru ca ea să dăinuie, este desființarea totală și definitivă a tuturor organismelor și instituțiilor internaționale și suprastatale, a tuturor corporațiilor transnaționale și a tuturor formelor de instrumente financiare speculative. Statele nu vor putea deveni libere și independente până nu vor reteza definitive ghearele și colții acestor monștri cunoscuți drept „plutocrația globală".
AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!
ALBERT TOMA
