Diplomația americană este mai ocupată ca niciodată. Conflicte deschise în Cuba, Venezuela, Mexic, Franța, Germania, Uniunea Europeană, Coreea de Nord, Iran, Turcia (în chestiunea sistemelor S400 cumpărate de la ruși, cu consecințe dramatice asupra NATO), India (aceeași problemă cu S400), Afganistan, Siria, Libia, încă problematicul Irak, grava criză saudito-yemenită și, la final, conflictul economic total, cu componenta militară a înarmării, cu Rusia și China. Se adaugă gestionarea cronicii probleme palestiniene, dificila situație în relațiile cu Arabia Saudită (aliatul cel mai important împotriva Iranului) după acuzația că Prințul mostenitor a fost implicat în asasinarea unui jurnalist în Turcia. Și, mai nou, sprijinul declarat Marii Britanii cu privire la Brexit.
Vă dați seama ce treabă are Departamentul de stat? Pentru că nu este vorba numai despre gestionarea fiecărui conflict în parte, ci a fiecărui conflict în relație cu toate celelalte și a tuturor împreună. Pe fundalul amenințării extreme cu războiul nuclear din partea Coreii de Nord și, mai nou, acțiunile grave ale Iranului care a repornit capacitățile de îmbogățire a uraniului.
Mai există și un alt tip de crize care trebuie gestionate de același Departament, cu caracter internațional, și enumăr numai două, deosebit de complexe: situația din Marea Chinei și Golful Persic, zone de confluență vitale, de importanță planetară.
Vă dați seama ce este pe capul lui Mike Pompeo?
Și, pe deasupra, LIVIU DRAGNEA! Aflat la închisoare pentru 25 de mii de euro, pe care nu i-a luat el, ci ar fi știut că două angajate la stat i-a luat, fără să presteze, dar nu se știe deloc bine dacă știa sau nu. De acolo, din închisoare, LIVIU DRAGNEA reprezintă un pericol planetar pentru MIKE POMPEO și pentru SUA, așa că Departamentul de stat i-a interzis lui Dragnea și familiei lui accesul pe teritoriul SUA. O sancțiune politică extremă.
Ca și cum Liviu Dragnea ar fi din seria Sadam Hussein, Muamar Kadafi, Osama Bin Laden, Fidel Castro sau Nicolas Maduro și Kim Jon Un. Nu, motivul nu este totuși amenințarea gravă la adresa SUA și a păcii în lume, traficul de arme și droguri și nici terorismul, ci ”acte de corupție deosebite”. Acte de corupție sancționate de justiția din România cu 3 ani și jumătate, care nu mai puteau fi cu suspendare pentru că înainte de condamnarea cu privațiunea, mai primise o condamnare cu suspendare. Mulți, foarte mulți, spun că ar fi fost procese politice, dictate de serviciile secrete, așa cum nu se întâmplă în SUA. Există și mai multe decizii CCR care spun că în România a fost instaurată poliția politică. Dar ce mai contează? Departamentul de stat dixit!
Pentru mine este foarte clar că gestul lui Mike Pompeo este consecința unei acțiuni de lobby românesc pe lângă Departamentul de stat, plata unor polițe din politica dâmbovițeană, în contextul penibilelor lupte de putere de la București. Cu un ambasador chemat de la post și care nu dorește să se întoarcă. Acest lobby a dorit să dea un semnal, că are spate, într-o perioadă în care influența lui în România a avut mult de suferit. Miza nu este Liviu Dragnea, aflat la închisoare și terminat politic, ci chiar salvarea acestui grup de lobby, repoziționarea lui pe scena internă.
Departamentul de stat a fost păcălit, și n-ar fi prima oară. Din contră, cu Liviu Dragnea în politică România și-a declarat intenția schimbării capitalei Israelului la Ierusalim și a blocat Nord Stream 2, proiectul gazoductului germano-rus, susținând practic două acțiuni puternice americane chiar în contra UE și a Germaniei. De asemenea, tot Liviu Dragnea a hotărât bugetarea și plata către NATO a 2% din PIB, o altă cerință a SUA, ceea ce alte state europene au refuzat ferm.
Acest mesaj de disciplinare a întregii clase politice de la București, România fiind cel mai pro-american stat din UE, dincolo de obediență, ce sens poate avea? Că, evident, nu despre Liviu Dragnea mai este vorba acum. Aflați la marginile imperiului, cum se întâmplă mereu în istorie, ne aflăm, iar, la voia întâmplării.
Aurelian Pavelescu
