Ce ploi să vina, ce potop...

dfjfgs

Ţi-e inima numai scântei,

Degeaba strigi cu disperare,

Peste tăciunii tăi de dor,

Un vânt uscat sufla-va sare!

 

Va reaprinde iar... și iar...

Din propriu jar, de resemnare,

Văpaia sacrelor iubiri,

Prin care arzi cu-nverșunare!

 

Degeaba strigi, degeaba fugi,

Să mă iubești, nu-i o-ntâmplare!

N-ai umbră unde să te-ascunzi

Când arșiţa e-atât de mare!

 

Ce ploi să vină...? Ce potop...?

Căci din cenușă mi se pare,

Vei lăstări ţâţâni de foc,

Și te vor arde și mai tare!

 

În tine am prins rădăcini –

Ca sã mă uiti, nu ești ïn stare!

Śi-arunci pe mine-atâtea vini?

Ce semn, divin, de-nflăcărare...

Rodica Rădiţa Rapeanu

Tags

Featured

SUNTEM UN POPOR ÎN DEPRESIE, ÎN PRAGUL SINUCIDERII !

Mă simt cuprins de disperare când văd cum cu atâta seninătate asistăm pasiv la propria lichidare. Suntem un popor eminamente laș, căldicel, care se retrage atunci când e cazul să-și arate puterea și se ridică abia atunci când e prea târziu și nu se mai poate face nimic.