CE-A AJUNS SA FIE, DULCEA ROMÂNIE?

ddhgf

Ce-a ajuns să fie, dulcea Românie,

Țara pentru care am jurat să mor?

Brațele nervoase, azi sunt de hârtie,

La trecutu-i mare, nici un viitor!

 

Fierbe vinu’n butii, țuica în cazane,

Fiii ei nevrednici, doar atât doresc,

Să se’mbete turtă, să tragă chiolhane,

Un dolce fare niente, asta urmăresc!

 

Vis de parvenire mai rapid ca vântul

Șpaga, șperțul, mita astăzi triumfând

Pârjolească-i apa, cerul și pământul

Asta, guvernantul are azi în gând.

 

Astăzi doar minciuna are căutare

Nu ești ”om de lume”, nu ești om ”normal”

De nu minți și furi cu nerușinare

N-ai primit o șpagă, n-ai dosar penal.

 

Îngerul iubirii, îngerul de pace

Astăzi nu mai este, fost-a răstignit

Omul fără pată, suferă și tace

Aladin cu lampa nu e de găsit.

 

Nu mai avem munte, nu mai avem mare

Toate sunt sub lupă și bocanc străin

Minele–s golite de cărbuni și sare

Din izvoare curge sânge și venin!

 

Ce-a ajuns să fie, dulcea Românie

Țara lui Mihai, Mircea și Ștefan?

Să se prăvălească-n cruntă sărăcie

Și să fie suptă de orice golan.

 

Fiii ei de astăzi nu mai au mândrie

Și nu mai respectă neamul românesc

Astăzi faci avere numai din hoție

Sunt priviți cu scârbă cei care muncesc!

 

Ce-a ajuns să fie, dulcea Românie,

Mamă‘nsămânțată azi de idioți?

Țară fără arme și fără tărie

De care-și bat joc și profită toți.

 

Unde va ajunge, România mâine,

Unde o aruncă cei ce o conduc?

Brânza cea mai bună, în burduf de câine

Ouăle de aur într-un cuib de cuc.

MARIN NEACSU

Tags

Featured

SUNTEM UN POPOR ÎN DEPRESIE, ÎN PRAGUL SINUCIDERII !

Mă simt cuprins de disperare când văd cum cu atâta seninătate asistăm pasiv la propria lichidare. Suntem un popor eminamente laș, căldicel, care se retrage atunci când e cazul să-și arate puterea și se ridică abia atunci când e prea târziu și nu se mai poate face nimic.