Cad zăpezi, iubite, și ne cad pe umeri -
De la nord la sud, ne-mpiedică saltul,
Pașii către mine încă îi mai numeri
Ne-ncovoaie gerul unul către altul...
Deznădejdea toarce vălătuci de fumuri
Pe vârfuri de inimi până pe sub poale,
Ne-a găsit iubirea separați pe drumuri,
Cu tălpile arse prin omătul moale;
Urmele n-au teamă de nici-o țepușă,
Vin din iaduri hoții, cu lopeți în spate,
Umbre sclivisite renasc din cenușă
Și ne fură suflul, așa cocoșate!
Noaptea cade albă pe gene uscate
Lacrimile curg din găvane sparte
S-a umplut văzduhul de înaripate -
Ce întunecime iarăși ne desparte!
Rodica Rădița Răpeanu