După cum v-ați dat seama deja, este vorba despre Hornbach.
Eu am idei puține, dar fixe! Una dintre ele este că pe chiuvetă nu trebuie să stea nimic sub care să se adune apă. Acestea fiind zise, picurătorul este o piesă nelipsită din bucătăria mea. Pentru cei care nu știți (că nu le știți voi chiar pe toate, da?) obiectul cu pricina este un recipient de plastic, neapărat transparent, care se fixează în perete și se pune în el detergentul de vase.
Aveam treabă la Hornbach, să iau niște prize mai acătării. Le-am luat și am început să casc gura prin magazin. La raionul de sanitare, hopaaaa, picurător de care doream eu, că cel pe care îl aveam înainte se rătăcise cu ocazia numeroaselor mele mutări. I-am solicitat băiatului responsabil pe zonă să-mi dea unul și, pentru că mai cumpărasem din altă parte unul turcesc care nu funcționa (acum țin în el elastice), îl întreb dacă pot să-l încerc. Zice că politica magazinului este că nu pot. Zic că și ce fac dacă nu funcționează? Zice că să păstrez bonul și să-l aduc, că ei îmi dau banii înapoi. Îl întreb unde-i toaleta. Cred că nu era prea mintos, pentru că nu face legătura cu ce discutasem înainte și-mi dă azimutul spre căcăstor. Pe drum scot obiectul din ambalaj și, pentru că placa de plastic din spate nu ieșea prea ușor, mă gîndesc să nu forțez să-l rup din prima așa că mă îndrept spre o măsuță unde zăcea un alt angajat. Îi zic problema, el glisează plăcuța iar eu văd pe biroul lui o sticluță în care mai erau două degete de apă. Vaaaai, zic, vă rog mult, pot să iau eu apa asta? Zice că sigur, da-i cam caldă. Zic că-i în regulă, scot dopul și, sub privirea lui siderată torn apa în picurător, apăs cu emoție pe buton, constat cu satisfacție nemărginită că funcționează, mulțumesc frumos sideratului și o tai cu pasul ștrengarului spre casă, să plătesc.
Băi Hornbach, tu ești cu capul? Adică politica magazinului este să constați la domiciliu că marfa nu corespunde și să bați drumul înapoi cu lăcrămații? Păi nu-i mai simplu pentru toată lumea să încerci produsul „in situ”? Sau poate că totuși băiatul ăla chiar nu era prea mintos și nu înțelegea politica. A magazinului, firește ...
ANA-MARIA HOMEAG
