Pastel de noiembrie

noi

Câtă liniște... Nicăierea

nu e loc pentru lacrimi sau dor...

Mai limpede și mai dulce ca mierea,

se-așterne noiembrie...Ucigător,

ucigător de frumos,

cade din ceruri ca niciodată

că sufletul meu se-așterne pe jos

și-i iese în cale cu fruntea plecată

 

Nu e loc pentru lacrimi sau dor...

Inima mea începe să bată

tulburător,

tulburător de duios

cum n-a bătut niciodată...

Cântecul ei se-așterne pe jos

roșu, curat și fierbinte

să poată ( nefiresc de frumos),

noiembrie, tainic, să curgă-nainte

 

Cuvintele-și află-n tăcere perechi

și-și caută țărmuri, uitate, sub tâmplă...

Așezat, ca vinul vechi,

noiembrie-i tot ce pe lume se-ntâmplă...

Nu e loc pentru lacrimi, nu e loc pentru dor,

mai dulce ca mierea,

toamna aceasta nu mă lasă să mor –

sufletul ei mă-nvață-nvierea

 

Emil Almășan

(Din volumul ,, Păcate și sfinți")

Tags

Featured

S I M U L A R E A

De multe ori ar trebui să lăsăm goana asta nebună cuprinsă de frenezia  banilor care fie că sunt foarte mulți, fie că sunt foarte puțini, ne ocupă mintea și ne comandă creierul fără să mai fim capabili să gândim puțin cu capetele noastre. Consecința?