Monica Macovei, fiica de înalt nomenclaturist comunist si sotie de securist

poza

Fostul ministru Monica Macovei a fost timp de un deceniu procuror comunist, perioadă în care a fost căsătorită cu un ofiţer de securitate, de care s-a descotorosit după 1990, când a devenit o înfocată activistă de dreapta, după ce s-a retrezit ideologic la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde a beneficiat de o bursă Soros. Tatăl lui Macovei, Vasile Gherghescu, a fost de profesie magistrat şi a deţinut o funcţie importantă în nomenclatura comunistă: consilier în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. Pentru meritele sale în slujirea regimului comunist, Vasile Gherghescu a fost decorat cu Steaua Republicii, prin decret semnat de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Tot pentru merite deosebite, în anii ’50, respectiv în plină perioadă bolşevică, bine proptiţi în ierarhia vremii, părinţii lui Macovei au primit o vilă frumoasă în Bucureşti (în zona Parcului Ioanid), din care fuseseră alungaţi proprietarii, familia Petrini. Deşi fuseseră notificaţi în 1995 asupra cererii de revendicare a imobilului de către fiica proprietarilor de drept, Ana Maria Petrini, soţii Gherghescu Vasile şi Silvia au reuşit să cumpere vila în 1996, cu concursul fiicei lor devenită avocat, în baza Legii nr.112/1995 privind vânzarea către chiriaşi a caselor naţionalizate de regimul comunist, act normativ pe care fiica lor l-a înfierat cu o mânie proletară. Urmaşa proprietarilor de drept a apelat la justiţie şi a obţinut retrocedarea vilei prin hotărâri favorabile la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel Bucureşti. În 2005, după ce Monica Macovei a ajuns ministru al Justiţiei, Ana Maria Petrini a pierdut însă casa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis recursul soţilor Gherghescu şi a schimbat integral hotărârea iniţială, în sensul că a respins acţiunea în restituire. De-abia în anul 2013, după altă serie de procese, respectiv după revizuirea deciziei Înaltei Curţi pentru iregularităţi în favoarea părinţilor Monicăi Macovei, constatate de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, Ana Maria Petrini a obţinut o soluţie favorabilă, Tribunalul Bucureşti hotărând ca proprietarul de drept să intre în posesia imobilului pentru care se judeca din 1995.

 

Valer Marian, senator

Procuror la „Gara de Nord“. Biografia oficiala a Monicai Macovei are, poate in mod intentionat, foarte multe lacune cu privire la trecut, ea fiind, in schimb, intesata cu numeroase cursuri, distinctii si articole publicate in limba engleza. Vom incerca, mai jos, sa completam golurile din CV-ul doamnei ministru.

Monica Luisa Macovei (fosta Gherghescu) s-a nascut pe 4 februarie 1959 in Bucuresti, iar parintii sai sunt Vasile si Silvia Gherghescu. Este divortata si are in intretinere un copil minor, Remus Radu Macovei. Fostul sot al Monicai, Valentin Macovei, este procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 3.

Originar din Giurgiu, tatal Monicai a fost jurist si, la inceputul anilor ’70, locuia intr-un apartament din Piata Natiunilor Unite. In 1972, familia Gherghescu s-a mutat, printr-un schimb de locuinta, devenit azi celebru, intr-un imobil nationalizat din strada Intrarea Ioanid nr. 3.

Absolventa a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, promotia 1982, Monica Macovei a fost repartizata ca procuror in cadrul Procuraturii Locale Giurgiu. La scurt timp dupa definitivat, procurorul Monica Macovei s-a transferat la Procuratura Sectorului 1 din Capitala, unde a functionat pana la inceputul anului 1990.

In perioada cat a fost procuror la Sectorul 1, Monica Macovei a instrumentat dosare din domeniul transporturilor. Surse din justitie afirma ca ea s-a implicat, in acea vreme, in celebrul dosar „Gara de Nord“, o cauza care i-a vizat pe comerciantii din zona.

Intr-un atac gazduit de un cotidian central, Ralu Filip, presedinte al CNA, a afirmat ca, dupa ce s-a transferat in Bucuresti, in conditiile in care „nu avea o cariera in spate“, Monica Macovei „a fost desemnata sa supravegheze Militia Transporturi“. Nu sunt cunoscute eventuale implicari ale procurorului Monica Macovei in dosare comandate politic de fostul regim.

In 1990, a devenit seful Biroului de supraveghere cercetari penale, din cadrul Procuraturii Municipiului Bucuresti, iar, in 1993, este promovata in cadrul Parchetului General. Din anul 1992, Monica Macovei incepe sa-si completeze pregatirea profesionala prin urmarea unor cursuri de drept in strainatate.

Astfel, in perioada 1992-1994 isi pregateste masteratul la Universitatea Statului New York/Universitatea Central-Europeana (SUA/ Ungaria), de unde obtine titlul Master of Law (LLC) in drept institutional comparat. Tot in 1994, ea participa la un seminar de Drept international public la Salzburg si la un curs de Teoria si practica drepturilor omului de la Universitatea Birmingham.

Un an mai tarziu, urmeaza un curs pentru protectia internationala a drepturilor omului la Universitatea Abo, Finlanda. Este de inteles de ce Monica Macovei n-a mai fost interesata, in toata aceasta perioada, de meseria de procuror din care, in 1997, avea sa se retraga prin demisie.

Din 1994, ea devine profesor asociat la {coala Superioara de Jurnalism, iar din 1996 consultant la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), precum si expert/consultant pentru Consiliul Europei, functii pe care le va ocupa pana in 2004.

Dupa demisia din functia de procuror in cadrul Parchetului General (1997), ea devine avocat si expert/consultant pentru Federatia Internationala Helsinki, OSI, Centrul European pentru Drepturile Rromilor, UNDP etc. In 2001, este aleasa presedinta a organizatiei APADOR-CH, functie la care renunta dupa ce este numita, la sfarsitul anului 2004, ministru al justitiei in cabinetul Tariceanu.

Macovei si Securitatea. Dupa numirea in functia de ministru al justitiei, atat tatal, cat si fostul sot al Monicai Macovei au fost acuzati, in presa, ca ar fi fost ofiteri de securitate. In primul caz, s-a declansat chiar un adevarat scandal in urma publicarii, intr-un cotidian central, a memoriului unei persoane cu grave probleme psihice, Enache Buleandra.

Pensionat pe caz de boala (psihica) la 41 de ani, Buleandra a reusit sa-si publice in presa acuzatiile la adresa lui Vasile Gherghescu, tatal Monicai Macovei, pe care l-ar fi identificat drept un „securist tortionar la Casa Poporului“ dupa 1981.

Conform bolnavului psihic, Buleandra, citat de presa, „ofiterul de securitate“ Vasile Gherghescu ar fi fost „la comanda trupelor de securitate“ de la Casa Poporului, unde ar fi instaurat un regim de teroare, cu asasinate si alte nazdravanii.

Imaginatia bolnava a lui Buleandra, folosita de cei pentru care Monica Macovei era un veritabil adversar, n-a avut succesul scontat, deoarece, asa cum s-a aflat ulterior, in perioada „asasinatelor securiste“ (1981-1984) Vasile Gherghescu fusese jurist la uzinele Semanatoarea, si nu seful trupelor de securitate de la Casa Poporului.

Referitor la Valentin Macovei, fostul sot al Monicai, in presa au aparut informatii, nedezmintite inca, despre faptul ca acesta ar fi fost ofiter de securitate pana in 1989. Conform unui cotidian central, numele procurorului Valentin Macovei, alaturi de cel al judecatorului Marin Carcel, ar fi aparut pe o lista cu 30 de magistrati care si-ar fi recunoscut apartenenta la fosta Securitate.

Deocamdata, avand in vedere ca Valentin Macovei este in continuare procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3, este de presupus ca acesta nu a desfasurat activitati de politie politica.

Cercetata de Cochinescu, pentru biletele. Primul scandal serios cu care s-a confruntat Monica Macovei a fost la sfarsitul lui 1996, cand procurorul general Nicolae Cochinescu a comandat un control al activitatii acesteia. La acea data, Macovei era procuror in Parchetul General, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica - Serviciul pentru drepturile omului si criminologie.

Controlul comandat de Nicolae Cochinescu a fost executat de seful Monicai Macovei, procurorul Adrian Vlad, si prezentat ulterior procurorului general de catre procurorul-inspector Mihai Carstea. S-au vizat, in mod deosebit, doua aspecte: numarul dosarelor repartizate si nesolutionate in timp rezonabil, si prezenta la serviciu a Monicai Macovei.

Referitor la primul aspect, s-a descoperit ca, din lucrarile repartizate in perioada 1993 - noiembrie 1996, procurorul Monica Macovei lasase nesolutionate 198 de dosare repartizate astfel: 5 din 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 si 93 din 1996. Dintre toate aceste lucrari au fost justificate, pana la incheierea controlului, 117 dosare.

Verificarile au mai relevat ca, in perioada 1994-1996, Monica Macovei „a avut sase plecari in strainatate la simpozioane“, iar, in 1996, a absentat de la serviciu in perioadele 1 august-15 septembrie (concediu de odihna), 3-18 octombrie (concediu medical) si 17, 18, 29 si 30 octombrie.

Monica Macovei a mai fost acuzata ca intarzia zilnic la program, comparativ cu punctualii sai colegi. In lipsa unor argumente solide necesare lui Cochinescu, pentru a o pedepsi disciplinar pe Macovei, seful acesteia a inclus in raportul de control inclusiv faptul ca Monica Macovei i se adreseaza prin „bilete“, si nu direct.

„De asemenea, s-a mai remarcat ca doamna procuror, in relatiile cu seful de serviciu, foloseste biletele in locul convorbirilor directe.

Din continutul unui astfel de bilet, scria procurorul inspector Carstea, mai deducem si atitudinea sa superficiala in legatura cu modul operativ de solutionare a plangerilor venite de la cetateni, precum si modul in care intelege sa se poarte cu colegii de serviciu“. Evident, cu astfel de probe la dosar, Nicolae Cochinescu a propus sanctionarea disciplinara.

Monica Macovei a afirmat, referitor la acest raport, ca a fost o urmare a conflictului pe care l-a avut cu Nicolae Cochinescu. „Intr-un conflict cu procurorul general de atunci, Cochinescu, mi-am dat demisia pe principiul «daca nu-ti dai tu demisia, mi-o dau eu». Eu ii reprosam incompatibilitatea cu orice reforma in justitie.

Unul dintre instrumentele folosite impotriva mea a fost cercetarea disciplinara pe care, de fapt, a declansat-o pentru ca, desi el mi-a interzis, eu am plecat trei zile la Bruxelles, la invitatia Parlamentului European sa sustin o prelegere despre transparenta institutiilor in Romania. (...) Nu am primit nici o sanctiune pentru ca fusesem invitata, si am plecat la o bursa Eisenhower, in SUA.

Cand m-am intors, mi-am dat demisia pentru ca ma jucasem destul. Voiam sa lucrez serios in domeniul drepturilor omului“, a declarat Monica Macovei.

In gura presei. Marile scandaluri in care a fost atras numele Monicai Macovei, dupa numirea in functia de ministru al justitiei au fost, de fapt, reactii ale grupurilor de interese la reforma initiata in justitie si la declansarea luptei anticoruptie pe stil nou. Astfel, mai multe cotidiane centrale i-au adus acuzatii gratuite, fara a le putea proba.

Ulterior, doar in doua cazuri, „Evenimentul zilei“ si „Gandul“, conducerea acestor publicatii s-a simtit obligata sa-si ceara scuze pentru atacurile neintemeiate la adresa ministrului.

Astfel, in „Evenimentul zilei“ din 22 iunie 2005 a fost publicat un articol, „Viciul de procedura al ministrului Macovei“, in care s-a afirmat ca, dupa ce a participat la un congres al avocatilor din Costinesti, Monica Macovei ar fi poposit intr-un local de lux si s-ar fi imbatat „cui“.

Evident, conform unor asa-zisi martori oculari, dar anonimi, in numar de sapte, dupa ce s-a facut „cui“, Monica Macovei ar mai fi spart, ca grecii, si niste pahare. A doua zi, ziarul si-a cerut scuze nu pentru continutul articolului, ci pentru maniera in care a fost redactat.

Desi toti martorii „ne-anonimi“ ai evenimentului au negat afirmatiile de la gazeta, ziarului i-au trebuit doua luni ca sa-si ceara scuze pentru aberatiile publicate la adresa lui Macovei.

In ziarul „Gandul“ a fost publicat un articol in care se afirma ca ziaristii sunt in posesia unei scrisori adresate de catre Monica Macovei presedintelui Basescu si premierului Tariceanu, prin care li se cerea schimbarea procurorului Adriana Cristescu din cazul Patriciu.

Pentru ca, in realitate, un asemenea document nu a existat, conducerea ziarului a fost nevoita ca, la foarte scurta vreme de la publicarea materialului, sa-i ceara scuze, in mod public, Monicai Macovei.

Nu acelasi lucru s-a intamplat in cazul „Jurnalului National“ care a publicat o asa-zisa dezvaluire, neprobata cu documente sau declaratii asumate, privind patru intalniri secrete, altele decat cea recunoscuta oficial, care ar fi avut loc la guvern intre Monica Macovei, Calin Popescu Tariceanu si Dinu Patriciu.

Ziarul nu a produs, pana astazi, vreo proba care sa confirme participarea ministrului Macovei la intalnirile anuntate. Exemplele pot continua.

Casa „nationalizata“ de mama doamnei ministru. Un alt scandal a carui miza a fost tot compromiterea ministrului Macovei se refera la un apartament dintr-un imobil nationalizat care, dupa un lung proces, a revenit chiriasilor, si nu fostilor proprietari. Chiriasii in cauza sunt sotii Gherghescu, parintii doamnei ministru Monica Macovei. Apartamentul in litigiu, situat in str.

Intrarea Ioanid nr. 3, a apartinut, pana in 1972, familiei Petrini care detinuse, pana in anii ’50, intregul imobil. In anul 1972, insa, Ana Maria Petrini a facut un schimb de locuinta cu familia Gherghescu si s-a mutat intr-un apartament detinut de aceasta in Piata Natiunilor Unite. Ulterior, Ana Petrini a cumparat apartamentul preluat de la parintii Monicai Macovei.

In 1996, sotii Gherghescu au cumparat si ei, de la stat, apartamentul in care se mutasera cu 24 de ani inainte. In anul 2000, Ana Maria Petrini a cerut in instanta retrocedarea imobilului din str. Ioanid, incercand sa scoata in strada familia de la care primise deja un apartament cu ani in urma. Procesul a fost extrem de controversat, iar finalizarea acestuia a adus mari surprize.

Daca in instantele de fond fostul proprietar a avut castig de cauza, instanta suprema a decis ca locuinta sa revina chiriasilor. Deoarece, insa, decizia instantei supreme a fost data dupa ce fiica sotilor Gherghescu a devenit ministrul justitiei, s-a afirmat ca ar fi fost o decizie comandata de catre aceasta.

Cazul a fost speculat intens, subiectiv, dar inutil in planul rezultatelor scontate, de persoane al caror scop a fost denigrarea ministrului Macovei.

Drepturile omului din casele si conturile Monicai. Meseria de militant pentru apararea drepturilor omului s-a dovedit a fi, pentru Monica Macovei, o indeletnicire extrem de banoasa. Ea i-a adus actualului ministru al justitiei mai multe case, terenuri, autoturisme si conturi in banci.

In ultimul an de militantism, a castigat, oficial, prin cabinetul individual de avocatura „Monica Macovei“, 152 milioane lei, iar din activitati de „cercetare stiintifica“ la APADOR-CH, doar 26,57 milioane lei vechi.

Anul urmator, dupa ce a devenit ministru al justitiei, ea a mai primit, de la Strasbourg, din activitati de „asistenta juridica prestata anterior anului 2005“ suma de 14.600 RON, adica 146 milioane lei vechi. Din salariul de la Ministerul de Justitie a incasat, in 2005, 486 milioane lei, iar de la Consiliul Superior al Magistraturii, inca 290 de milioane.

De asemenea, Macovei are nu mai putin de 16 conturi si depozite bancare in Romania si Franta, in care detine 29.432,27 dolari, 20.646,27 euro si 55.518,65 RON.

La capitolul terenuri, detine trei intravilane in comuna Limanu din judetul Constanta (langa statiunea 2 Mai), cumparate astfel: in 1994 a achizitionat, impreuna cu familia Gherghescu, un teren de 344 mp, cu o valoare de impozitare de 12.600 RON, in 2004 a mai cumparat 1.300 mp cu o valoare de 46.800 RON, iar anul trecut a cumparat, in aceeasi localitate, alti 425 mp cu o valoare de impozitare de

52.755 RON. Cel mai bine sta insa la numarul de case, ea avand astazi patru locuinte: jumatate dintr-o casa de vacanta construita in comuna Limanu-Constanta, cu o suprafata de 42,58 mp si o valoare de impozitare de 11.718 RON, doua apartamente de 66,35 mp si 30,47 mp cumparate in 2001 si situate in Bucuresti pe str. Arghezi nr. 23, cu o valoare totala de impozitare de 114.838 RON.

Ea a mai detine, din 1984, un al patrulea apartament de 50,47 mp situat in Capitala, a carui valoare de impozitare este de 52.763 RON. La toate acestea se adauga doua autoturisme, un Tico Daewoo din 1998 si un Suzuki Wagon din 2002.

Ea a mai incasat anul trecut si alocatia de stat pentru copii, ceea ce inseamna ca fiul sau, Remus Radu Macovei, nu primeste pensie alimentara de la fostul sot, Valentin Macovei.

Trebuie mentionat ca, in declaratia de avere a procurorului Valentin Macovei, fostul sot al Monicai, la capitolul locuinte figureaza o casa de vacanta in 2 Mai, detinuta impreuna cu „Gherghescu“, aceasta fiind, oficial, singura legatura ramasa, in acte, intre familia Monicai si Valentin.

De altfel, Valentin Macovei s-a recasatorit cu Adriana, fost procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, pana pe 7 iunie 2006, cand i s-a acceptat demisia.

Articol de Dan Badea

 

Macovei instiga oamenii sa NU-si exercite dreptul democratic la vot, secondata de  tov. Col. Turcescu.  Votul, care este dreptul fundamental al democratiei, nu face 2 bani pentru aceasta individa din Parlamentul European care scuipa pe România.

Video

Featured

Franta va fi data afara din UE!? Aloo Frans Timmermans si Jean Claude Juncker

Franţa va fi dată afară din UE! Franş Timmermans şi Jean Claude Juncker se pregătesc să pună sub acuzare Guvernul francez pentru reprimarea violenta a demonstraţiilor pentru libertate, democraţie şi o viaţă mai bună în Franţa!