Comunicatul ICCJ în care ni se explică de ce completurile de 3 au temei în lege, este o noua dovadă a faptului că marea conducere a instanței supreme fie nu cunoaște legea, fie încearcă să o eludeze și să dezinformeze opinia publică. Ambele variante sunt la fel de grave.
Doamna Tarcea, mai deschideți o lege, o carte, ceva, nu vă bazați pe ”grefieri”, ca taica Lazăr! Evident, este o glumă, nu jignire pentru grefieri, care chiar au atribuțiile lor, pe care și le îndeplinesc. 
Afirmația în sensul că unicul temei legal al constituirii completurilor de judecată, altele decât cele de 5, ar fi art. 52 alin. (1) din Legea 304/2004 este o aberație juridică, întrucât art.52 se referă la constituirea completurilor la nivelul curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, nu la nivelul ICCJ.
Aceasta, deoarece la o examinare sumară a Legii 304/2004 (doar deschidere program legislație) se constată simplu și ușor că art. 52 este amplasat în Capitolul II al legii, intitulat : “Curțile de Apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile “. Așadar, TOT capitolul reglementează organizarea și funcționarea curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, NU pe cele ale ÎCCJ.
Pentru organizarea și funcționarea ÎCCJ, în economia Legii 304/ 2004 există un capitol distinct, capitolul I, intitulat “Inalta Curte de Casație și Justiție”, unde, în cadrul secțiunii I intitulată “ organizarea ICCJ” se afla amplasat art. 19 care reglementează atât constituirea completurilor de 5 cât și a completurilor de 3 ale ICCJ.
Despre acest articol un complet al ICCJ a susținut că NU se aplică. Deci nu mai există niciun temei de lege care să reglementeze completurile de la ICCJ, care astfel sunt vădit nelegale.
Dacă, prin absurd (deși eu nu îmi permit să îl contrazic pe domnul judecător Ionuț Matei) s-ar aplica, tot nu ar fi legal constituite, deoarece sunt compuse în baza art. 19 ind 1 din regulament - acesta contravenind nepermis legii - spunând că aceste completuri de 3 se constituie la propunerea șefilor se secție, iar nu a vicelui ori președintelui!
Al doilea alineat, dincolo de faptul că adaugă la legea organică, singura în măsura, potrivit cadrului constituțional actual și potrivit deciziilor CCR să reglementeze compunerea completurilor de judecată, încalcă și principiul constituțional al egalității cetățenilor în fata legii.
Dacă aceste completuri de 5, care îi judecă definitiv pe demnitari se constituie prin tragere la sorți, pentru a se asigura imparțialitatea și aleatorietatea, de ce completurile care ii judeca definitiv pe ceilalți cetățeni nu s-ar compune la fel?
Ingrid Mocanu
