Încep să fiu tot mai convins că România suferă de sindromul Stockholm, în raport cu "partenerii" din UE.
Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei victime captive și abuzate care, în timp, începe să-și simpatizeze agresorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu abuzatorii, devenind defensive, din teama de violență. Micile concesii ale abuzatorului sunt amplificate în mintea victimei. Încercările de evadare sunt aproape excluse, din teama de sancțiuni. Drept consecință, victima devine foarte atentă în privința nevoilor agresorului și nepăsătoare în privința propriilor nevoi. Separarea de agresor devine tot mai grea pentru victimă, întrucât ar pierde singura relație pozitivă formată.
Vi se pare că exagerez? Nicidecum! Eu cred că este chiar mai grav, pentru că vorbim de o țară întreagă sechestrată, jefuită, abuzată, lovită, umilită, violată, exploatată și scuipată de către o șleahtă de nelegiuiți fără Dumnezeu, fără onoare și demnitate, monștri cu chipuri de oameni, dar mai degrabă o haită de lupi turbați, ce-și spun "lideri europeni". Ați simțit vreodată vreun pic de căldură umană sau simpatie de la acești neoameni? Au empatizat ei vreodată cu durerile și nevoile noastre? În afară de a ne jefui de toate resursele materiale, culturale și umane, nu au făcut altceva decât să ne umilească, să ne țină în genunchi, să ne dea porunci care de care mai aberante și să ne pedepsească pentru fel de fel de vinovății inventate. Niciodată n-am "corespuns așteptărilor", niciodată n-am fost demni să fim invitați la masa lor, fiind obligați doar să-i slujim pe ei, să le "dăruim" lor tot ce aveam și noi să ne mulțumim cu firimiturile. Ultima lovitură, acel mârșav "raport MCV" a fost picătura care a umplut paharul. Această mizerie de maculatură arată mai limpede ca niciodată, pe de o parte imbecilitatea totală a autorilor, iar pe de altă parte disprețul lor total pentru Colonia Penitenciară România Mioritică.
Cum a fost posibil să ajungem aici? Cum ne-am îmbolnăvit noi de Sindromul Stockholm? O minoritate agresivă și gălăgioasă de indivizi cu cetățenie română (din nefericire), dar cu sânge de năpârcă și cu suflet amanetat diavolului, pentru niște efemere avantaje s-au transformat în vătafii și călăii poporului român, servind cauza abuzatorilor. Și stăpânii de plantații alegeau dintre sclavi pe cei mai cruzi și mai ticăloși și-i puneau paznici și șefi peste ceilalți. Acei sclavi, primind puterea asupra fraților lor de suferință, deveneau cei mai devotați supuși stăpânului și cei mai nemiloși călăi pentru restul sclavilor.
A trecut vremea văicărelilor și speranțelor deșarte. N-are rost să mai credem în politicienii ticăloși, cu atât mai puțin să idolatrizăm pe vreunul dintre ei. Toți politrucii care ne mai explică că trebuie să conservăm actuala situație sunt niște trădători antiromâni. Trebuie să salutăm și să sprijinim orice politician care va afirma deschis un program articulat și clar de RENEGOCIERE TOTALĂ a statutului României în UE, cu unică alternativă: RO EXIT!
BLACK SHARK of THE BLACK SEA
