Dintre cele 81 de sesizări ale Curţii Constituţionale, jumătate au fost iniţiate de către Iohannis. O bună parte din cealaltă jumătate au fost iniţiate de acoliţii săi din USR şi PNL. Marea majoritate a acestor sesizări au fost respinse, iar multe dintre ele au fost considerate inadmisibile. Este, din punctul meu de vedere, un caz evident de abuz de putere. Pur şi simplu, nu poţi inunda CCR doar pentru că interesul celor care te manevrează pe tine este să întârzie o anumită lege, de altfel dovedită constituţională.
Ai putea crede că această modalitate compulsivă de apel la Curtea Constituţională are în spate o necesitate de raportare la legalitate, la litera Constituţiei. Dar ce te faci atunci când constaţi că aceeaşi persoană pune cu întârziere în aplicare deciziile acestei instanţe sau, mai nou, pur şi simplu le ignoră. Asta în condiţiile în care, în conformitate cu art. 147 din Constituţie „Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii”. Prin ignorarea deciziilor acestei curţi, Iohannis nu face altceva decât să ne sfideze într-un mod înjositor adoptând o atitudine similară celei a stăpânilor faţă de sclavii pe care-i posedă. E o diferenţă însă: niciunul din oamenii acestui popor nu-i e sclav veneticului impus de forţele ilegitime şi străine de interesele acestui neam.
În vremea lui băsescu, slugile i-au inventat o superimunitate inexistentă în legislaţie. Aceasta, nu doar c-a fost moştenită de către Iohannis, dar se pare că a fost extinsă şi la nevastă-sa care, în două rânduri, a ignorat solicitarea de audiere emisă de un procuror. Vă reamintesc că alţi oameni au fost ridicaţi cu mascaţii fără nicio notificare. Mai mult, pentru a întrerupe citările care se ţineau lanţ, mâna lungă a lui Iohannis l-a mutat pe procur pentru a permite o pauză prelungită dosarului cu pricina.
Ultima neghiobie a fost reprezentată de prelungirea de către Iohannis a mandatului actualului şef al Statului Major al Apărării printr-un decret absolut ilegal. Nicio lege sau reglementare din ţara asta nu-i dă dreptul Plăvanului să numească discreţionar un comandant al armatei. Suntem în faţa unui abuz care se poate constitui ca bază a instaurării unei dictaturi.
În faţa acestei agresiuni barbare asupra legilor fundamentale ale ţării, parlamentarii noştri, în special cei ai majorităţii, îşi fac calcule politice. Problema însă e una simplă: avem de-a face cu acţiuni inacceptabile ale plăvanului care trebuie sancţionate riguros. Pentru ceea ce face el trebuie suspendat de îndată şi, în acelaşi timp, trimis în judecată pentru sabotarea ţării. Nu poţi confunda ţara cu feuda mă-tii doar pentru a proteja mafia din care faci parte şi care acum a fost extinsă cu o bună bucată a instituţiilor de forţă. Iar în faţa unei asemenea sfidări nu se răspunde cu mizere calcule politice, ci drastic, prin suspendare, trimitere îm judecată şi încarcerare.
Pentru majoritatea PSD&ALDE e obligatorie suspendarea Plăvanului. Iar pentru ţara asta de moluşte e obligatoriu ca la referendumul de suspendare să avem un „da” de peste 70% la o participare de cel puţin două treimi. Pur şi simplu nu se mai poate. Dacă în schimb majoritatea alege în continuare politicianismul calculelor mărunte şi blatul, mai bine se duce la naiba şi ne lasă în pace. Aşa nu se mai poate!
Dan Diaconu
